Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie față de aprilie cu 1,6%, cel mai ridicat ritm din ultimele patru luni, în timp ce avansul anual s-a menținut în jurul nivelului de 16%, însă în contextul unei inflații de două cifre. Pentru prima oară după 2016 soldul creditului acordat persoanelor juridice l-a depășit pe cel acordat persoanelor fizice. Totodată, depozitele rezidenților au scăzut sub nivelul de la finele anului trecut, însă depunerile în valută au continuat să crească. Masa monetară a scăzut în premieră în ultimele 21 de luni.
Creditul neguvernamental de la bănci a crescut cu 5,4 miliarde de lei în martie față de februarie la 336,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare salt din ultimul deceniu după cel înregistrat în iulie 2021. Creditul în lei a crescut cu 1,9%, mai cu seamă ca urmare a avansului soldului împrumuturilor către persoane juridice (îndeosebi societăți nefinanciare), în timp ce cel în valută a avansat cu 0,8%, pe fondul creșterii împrumuturilor contractate de societăți.
În termeni anuali, creditul a crescut cu 15,7%, după un avans de 20% a componentei în lei la 244,5 miliarde de lei - după ce finanțările către firme au ajuns la un ritm anual de 27% -, și de 5,6% a celei în valută, unde împrumuturile firmelor au avansat cu 15,5% și cele ale populației au scăzut cu 12,7%.
Pentru prima oară după aprilie 2016 soldul creditului acordat populației, la circa 167 de miliarde de lei, a ajuns sub cel din dreptul firmelor (firme nefinanciare și societăți financiare nemonetare) de 169 de miliarde de lei. Evoluția vine în condițiile în care împrumuturile pentru firme au fost puternic susținute de subvențiile de risc de credit acordate de stat după izbucnirea pandemiei COVID-19 și care încă nu au fost retrase.
Datele privind creditarea trebuie interpretate în contextul inflației deosebit de ridicate, care a ajuns la 10,2% pe an în martie și a umflat astfel valoarea nominală a cifrelor din economie.
În privința masei monetare se remarcă o scădere de 0,6% în martie față de februarie, prima de după iunie 2020, venită însă după luni de creștere puternică. Ritmul anual de creștere al masei monetare M3 a scăzut ușor la 13,6% pe an, față de un vârf de aproape 18% în vara anului trecut, la un total de 567,3 miliarde de lei.
Față de acum șase ani cantitatea de bani din economie s-a dublat – inclusiv numerarul a crescut de peste două ori de la 46,6 miliarde de lei la 98,8 miliarde de lei.
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut cu 0,5% față de februarie la 478,8 miliarde de lei, în timp ce dinamica anuală a ajuns la 11,1% de la 12,6% în luna precedentă. Evoluția vine pe fondul scăderii depunerilor în lei cu 2,7% la 298,6 miliarde de lei – populația a scăzut depozitele cu 4,8% într-o lună, în timp ce cele ale firmelor au rămas relativ neschimbate. Depozitele în valută au crescut cu 3,3% la 180,2 miliarde de lei echivalent. Preferința din ce în ce mai mare pentru valută a românilor, care au căutat să se apere de riscul de depreciere a lelui și de inflația mai mare pe moneda națională, se vede din ritmurile anuale – în timp ce depozitele în lei au crescut cu doar 6,6%, sub inflație (partea populației doar cu 1%) -, cele în valută au sporit cu 19,5%.
