Banca centrală a Poloniei a redus dobânda cheie la 1%, a tăiat rezervele minime ale băncilor și a anunțat în premieră achiziția de titluri de stat pentru menținerea lichidității în piață, în contextul epidemiei de coronavirus. Și Banca centrală a Cehiei a decis, într-o ședință de urgență, să taie dobânda cheie. La București, BNR și-a continuat operațiunile săptămânale de reducere a lichidității, chiar dacă piața de obligațiuni este "paralizată", în condițiile menținerii presiunilor pe cursul de schimb.
Polonia a tăiat dobânda cheie cu 0,5 puncte procentuale la 1%, la cel mai redus nivel din istorie. Totodată, rata Lombard (facilitatea de credit de urgență pentru bănci) a fost tăiată cu un punct procentual la 1,5%.
Rezervele minime obligatorii au fost reduse de la 3,5% din pasiv la 0,5%, în timp ce dobânzile de bonificație au fost crescute de la 0,5% la 1%. Măsura este menită să crească lichiditatea din sistem și să reducă costurile asociate pentru bănci.
Pentru creșterea lichidității, banca centrală a ținut deja la începutul săptămânii o licitație repo în care a dat băncilor 7,3 miliarde de zloți.
Banca centrală a decis și achiziția de titluri de stat din piața secundară, o măsură de relaxare cantitativă, prin care băncile primesc lichidități suplimentare și bilanțul băncii centrale este crescut. Astfel de măsuri au fost luate de marile bănci centrale ale lumii începând cu precedenta criză financiară și economică pornită în 2008.
Totodată, băncile poloneze vor beneficia și de o facilitate de discount pentru refinanțarea împrumuturilor către firme. “Acest instrument ar trebui să sprijine companiile și să prevină concedierea angajaților, atenuând încetinirea economică generată de Covid-19”, scriu economiștii ING Polonia.
Analiștii Erste și ING cred că măsurile anunțate de Banca Poloniei lasă cale liberă Ministerului de Finanțe polonez să anunțe un pachet important de măsuri-anticriză și că vor ajuta la stabilizarea pieței naționale de datorie publică.
Piețele din regiune s-au confruntat cu o scădere a tranzacțiilor și lichidității în piețele de obligațiuni, ceea ce se traduce printr-o creștere a dobânzilor.
La București piața de titluri de stat rămâne “paralizată” în termeni de lichiditate, cu un spread uriaș între bid și ask. “În aceste condiții rămâne foarte dificil să prezici evoluțiile viitoare. Dacă e să zici ceva, atunci ar fi că cei mai mulți jucători evită să cumpere astfel de hârtii în aceste zile”, arată Valentin Tătaru, economist la ING România.
Ministerul Finanțelor de la București a avut două licitații ratate, cu o cerere foarte scăzută din partea băncilor, dar situația este salvată parțial de împrumuturile mai mari pe care le-a făcut în ianuarie și februarie.
Și Banca Centrală a Cehiei a decis, într-o reuniune de urgență a board-ului, să scadă dobânda cheie cu 0,5 pp la 1,75%, să ofere lichiditate suplimentară băncilor în caz de nevoie, să amânare a creșterii cerințelor de capital și să recomande băncilor să nu distribuie dividende în perioada următoare.
Banca Națională a României a mers împotriva tendinței de relaxare monetară la nivel mondial și regional și a continuat să tragă lichiditatea din piață și în această săptămână, deși băncile nu s-au îngrămădit și au pus la BNR doar 1,1 miliarde de lei, față de 4,5 miliarde de lei în săptămâna anterioară. Ratele au crescut în piața monetară și băncile anticipează un deficit de lichiditate în următoarea perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii, potrivit ING.
BNR pare mai preocupată de gestionarea cursului de schimb, unde există în continuare presiuni de creștere, așa cum se întâmplă și în restul regiunii. Pe de altă parte, leul este mult mai puțin volatil, fiind o politică consacrată a băncii centrale să reducă din amplitudinea fluctuațiilor pe termen scurt.
Relaxarea monetară aduce o scădere a dobânzilor, dar și o presiune mai mare de depreciere a monedei naționale - ING se așteaptă ca mutarea polonezilor să fie pozitivă pentru piața de obligațiuni, dar negativă pentru zlot. Cehia a anunțat că este pregătită să intervină în cazul unor fluctuații "excesive" a coroanei.
Totodată, România se găsește într-o situație mult mai proastă din punct de vedere al echilibrelor macroeconomice decât vecinii. Deficitele bugetare și de cont curent sunt cele mai mari din regiune.
