"Belșug: de inițiative legislative pe partea bancară în această toamnă. Parlamentul și Guvernul scot din sertare proiectele înghețate peste vară, care ar putea schimba semnificativ peisajul bancar local. Legea privind conversia creditelor, Legea privind supravegherea macroprudențială, precum și proiectul Guvernului privind creditele ipotecare și proiectul privind plățile sunt câteva dintre proiectele care vor ține ocupată agenda creditorilor și debitorilor în următoarele luni.
După o primăvară în care bancherii și BNR au înregistrat prima înfrângere de proporții, după adoptarea Legii dării în plată, inițiativele legislative care vizează sistemul bancar intră din nou în dezbatere, în prag de alegeri parlamentare.
Parlamentul iese din vacanță, la începutul lunii septembrie, și cel mai de impact proiect pe care îl va discuta este cel de modificare a OUG 50/2010, care urmărește conversia creditelor din valută în lei. O astfel de lege este cerută cu stăruință de debitorii cu credite în franci elvețieni, care vor să plătească ratele la cursul de schimb din anii 2007-2008, când s-au împrumutat și cursul era la jumătate față de nivelul actual.
În forma în care a trecut de Senat, proiectul este mai degrabă benign pentru sistemul bancar, pentru că ia în calcul conversia la cursul zilei. Deputatul Ana Birchall, inițiatorul proiectului, voia, în ultima formă propusă în Comisia de finanțe-bănci din Cameră, conversia la un curs mediu calculat de la data contractării creditului până la data conversiei.
CITEȘTE ȘI Directorul și fostul președinte al celei mai vechi bănci din lume, anchetați pentru fals în contabilitate Deputatul Daniel Zamfir, care se află pe val după ce a trecut Legea privind darea în plată, spune că va aduce amendamente care să prevadă conversia la cursul de la data la care oamenii s-au împrumutat.
Aceste propuneri au căzut rău băncilor, care au avertizat autoritățile că o astfel de prevedere ar pune în pericol stabilitatea sistemului bancar, având în vedere că instituțiile de credit ar fi obligate să înghită pierderi de ordinul miliardelor de euro.
Începând cu 2015, câteva dintre băncile cu portofolii importante de credite în franci elvețieni au făcut oferte clienților de conversie, cu un discount la soldul creditului, însă problema acestor împrumuturi care au ruinat debitorii după creșterea puternică a francului nu este încă rezolvată. Din ianuarie 2015, de când Banca Centrală a Elveției a lăsat liber francul, soldul creditelor în alte valute decât euro – în principal franci elvețieni – a scăzut de la 11,3 miliarde de lei la 6 miliarde. Cele mai mari scăderi vin din conversiile promovate de Banca Transilvania și OTP Bank.
Guvernul întârzie de foarte multă vreme cu un proiect de ordonanță foarte important pentru viitorul creditării ipotecare.
Legea spune că băncile vor ajunge mult mai greu la executarea silită a rău-platnicilor, cărora trebuie să le ofere opțiuni de restructurare avantajoase înainte de a le lua casele.
CITEȘTE ȘI Piraeus Bank încearcă să-și convingă clienții să convertească în lei creditele în franci elvețieni. Detaliile ofertei Totodată, pentru prima oară este reglementată activitatea recuperatorilor de creanțe, care nu vor mai putea hărțui debitorii, spune legea.
Proiectul reprezintă, în parte, transpunerea unei directivei europene, și trebuia adoptat încă din luna martie, însă încă se află în birocrația instituțională.
În forma inițială, lansată în dezbatere publică de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), prevederile erau mult mai restrictive pentru bănci. Contractele de credit nu ar mai fi fost titluri executorii, ca în prezent, astfel că băncile ar fi trebuit să meargă cu contractele în instanțe pentru a obține executarea silită. În ultima formă, prevederea e menținută doar pentru recuperatori.
Ultimul aviz vine de la Ministerul Justiției, care a făcut observații pe tehnica legislativă, spune președintele ANPC, Marcel Bogdan Pandelică. Reprezentanții Justiției vin azi la ANPC pentru a discuta pe marginea proiectului, a declarat Pandelică pentru Profit.ro. El se așteaptă ca săptămâna viitoare proiectul să aibă toate avizele necesare. Ar intra în linie dreaptă pentru a fi adoptat de Guvern, după ce Comisia Europeană a început procedurile de infringement pentru depășirea termenului de adoptare.
Presiune e ceva mai mică pe ANPC din punct de vedere al termenelor pe alt proiect, cel care vizează implementarea Directivei privind serviciile de plată. Autoritatea vrea să oblige băncile să nu taxeze serviciile de bază pentru conturile bancare, cum ar fi administrarea, depunerea și retragerea de numerar, ceea ce ar văduvi băncile de o serie de comisioane.
Bancherii susțin că proiectul nu ia în calcul costurile băncilor cu furnizarea acestor servicii și le afectează veniturile și baza actuală de clienți.
Super-comitetul înțelepților, care urma să spună Guvernului când e pusă în pericol stabilitatea macroeconomică a țării, a intrat în revizie înainte să intre în pâine.
CITEȘTE ȘI Firmele de consultanță de tip butic concurează băncile pe piața de investiții din Europa Legea privind Comitetul de supraveghere macroprudențială a fost adoptată cu majoritate covârșitoare de Camera deputaților, după ce a fost respinsă la Senat, dar a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis, pe motiv că încalcă Constituția în mai multe puncte. Acest comitet urma să o serie de recomandări pentru Executiv, pe care Președinția le interpreta ca fiind obligatorii, în condițiile în care membrii Comitetului beneficiau de imunitate.
După ce a fost retrimis în Parlament, proiectul susținut de Banca Națională a României a fost modificat în Senat, prima cameră sesizată.
Au dispărut obligativitatea Guvernului de a emite legi pentru a menține stabilitatea financiară, la solicitarea Comitetului, precum și imperativul de a informa Comitetul cu privire la acțiunile întreprinse.
Membrii Comitetului nu mai au parte de super-imunitatea în fața legii – similară cu cea a angajaților BNR și criticată de Președinție în cererea de reexaminare -, articolul în cauză fiind eliminat.
A apărut, pe de altă parte, un comitet științific consultativ, format din reprezentanți ai mediului academic și universitar, pe lângă celelalte două comisii deja existente.
Consiliul general al Comitetului, cel care ia practic deciziile de a emite recomandări și avertizări în urma votului, e format tot din 9 membri, însă importanța BNR a scăzut semnificativ.
De la un sistem 5-2-2, cu apărarea în strada Doamnei, s-a ajuns la un sistem mai echilibrat de tip 3-3-3.
CITEȘTE ȘI Rezultatele Testului de Stres 2016: Niciun stres pentru Erste Group Astfel, dacă anterior din partea BNR făceau parte guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori – practic, toată conducerea executivă a BNR -, precum și economistul-șef, acum este eliminat un viceguvernator și economistul BNR.
Autoritatea de Supraveghere Financiară primește un vot în plus printr-un vicepreședinte, pe lângă președinte și prim-vicepreședinte. Guvernul primește un mandat în plus și ajunge la trei, reprezentanții fiind desemnați de premier.
Formula de joc, în momentul de față, arată așa: De la BNR intră Mugur Isărescu (președinte), Florin Georgescu și Liviu Voinea, după ce Bogdan Olteanu a ieșit definitiv din joc – De la ASF vin Mișu Negrițoiu, Cornel Coca Constantinescu și unul dintre cei trei executivi (Marius Vorniceanu, Mircea Ursache, Ion Giurescu), în timp ce componența trimisă de Guvern e încă necunoscută, dar va conține, probabil, oameni de la Finanțe.
Mare parte din numele actuale sunt în jocul financiar, în poziții de conducere, încă de la Revoluția din ’89.
Guvernatorul BNR nu mai are votul decisiv în caz de egalitate, așa cum apărea în proiectul inițial adoptat de Parlament.
Un alt proiect important, care a depășit termenul de depunere a raportului în Comisia de buget din Cameră, este cel care vizează cesiunea creditelor neperformante. Potrivit proiectului, care a trecut de Senat, firmele de recuperare nu vor putea lua de la debitori mai mult decât dublul sumei pe care au plătit-o pentru achiziția creanței.
Guvernul și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ proiectului de lege. Executivul consideră că limitarea sumelor ce pot fi recuperate reprezintă o încălcare a libertății economice, care ar afecta procesul de negociere și capacitatea de administrare a portofoliilor companiilor de recuperare a creanțelor.
