CEO-ul Băncii Transilvania îndeamnă la prudență față de cele 3 proiecte depuse în Parlament de senatorul Daniel Zamfir și spune că amânarea de până acum este de bun augur pentru ca deciziile finale să fie bine cântărite. Prin prisma maturității piețelor, dobânzile în România nu ar trebui plafonate mai jos decât în Marea Britanie, iar măsurile ar trebui să fie doar în linia țărilor cu experiență de piață îndelungată.
Cele 3 proiecte de lege pe care senatorul Daniel Zamfir le numește „anti-cămătărie” nu vor intra pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare în desfășurare, a confirmat pentru Profit.ro inițiatorul. „S-a terminat plenul”, a declarat Zamfir, completând că pentru acestea procesul legislativ se va relua în toamnă. Anterior, senatorul anunțase că proiectele vor intra în linie dreaptă pentru adoptare chiar în această sesiune de vară.
Omer Tetik, CEO la Banca Transilvania, afirmă că amânările din prima parte a acestui an au fost un element bun pentru că se mai pot face modificări și adaptări, astfel încât legile să nu inducă efecte nedorite pe piața creditului. „Am văzut în ultima perioadă o deschidere mai bună din partea guvernanților și legiuitorilor pentru o dezbatere, pentru o analiză de impact”, a afirmat Tetik răspunzând la o întrebare pe această temă a Profit.ro.
Nuanțând că prezintă o poziție personală, șeful de la Banca Transilvania a spus că și în condițiile în care se admite că în țări dezvoltate sunt dobânzi plafonate, totuși nivelul avut în vedere în proiectele lui Zamfir este prea coborât, având în vedere riscurile din economia românească. În Anglia, plafonul este de 56% și nu este normal ca în România să fie 15%, 18%, 20%, a afirmat Tetik care nu a arătat neapărat o ostilitate față de punctul de plecare al legilor. „Și eu cred că anumite segmente de piață trebuie reglementate”, a continuat CEO-ul de la instituția de credit cu a 2-a cotă de piață din sistemul bancar românesc.
Este o poziție mai puțin vehementă decât alte voci din zona bancară. Băncile comerciale, BNR și instituțiile financiare nebancare au respins ideea plafonării administrative a dobânzilor la credite. BNR a venit cu o propunere alternativă privind nivelul plafoanelor, diferențiate pe mai multe categorii de credite, cu mențiunea că acestea nu ar urma să se aplice împrumuturilor în derulare. Tetik a declarat și pentru Profit.ro că nu este bine ca regulile jocului să fie schimbate din mers.
El spune că a trebuie păstrată o marjă de discuție, dar și el crede că scopul băncilor, al IFN-urilor nu este acela să forțeze creditarea, să finanțeze oamenii eligibili dincolo de o zonă de la care să nu mai poată rambursa. „Să nu beneficiem de dificultățile lor.”
Un fost bancher atrăgea atenția pentru Profit.ro în urmă cu 2 ani și jumătate, în timpul dezbaterilor privind legea dării în plată, că Banca Transilvania a stat departe în pluton și nu a fost vârf de lance în criticile aduse proiectului legislativ care i-a atras notorietatea pe atunci deputatului Zamfir. „Pentru cine se uită, ei nu s-au băgat dincolo de ce a fost protest la nivel de asociații profesionale și patronale. Este o chestie foarte deșteaptă!”, spunea bancherul. „Ei se pregătesc pentru noul ciclu de creditare. Au o viziune de termen lung. Știu că nu pot câștiga poziție în piață și venituri consistente pe termen lung punându-se împotriva clienților.”
Dezbaterea privind legea dării în plată a agravat ostilitatea între debitorii cu probleme ai băncilor comerciale și instituțiile creditoare, în condițiile în care impasul pieței de credit aruncase deja în zona litigiilor în justiție relațiile dintre cele 2 părți.
La peste 2 ani de atunci, Tetik nu vede banca altfel decât alături de clienți. „Nu cred că e bine să oferim niște alternative în piață care sunt peste puterea clienților sau a poporului român”, a declarat șeful executiv al instituției de credit care, pentru finanțarea pe termen lung, a atras 285 milioane de euro printr-o emisiune de obligațiuni subordonate pe care a listat-o săptămâna trecută la Bursa de Valori București.
Unul dintre proiectele de lege, pentru care guvernul Dăncilă a dat aviz favorabil și pentru care așteaptă avizarea în comisiile de raport ale Camerei Deputaților înainte de a putea intra la vot în plen, instituie limite severe pentru sumele ce pot fi recuperate de la debitori de către cumpărătorii de creanțe. Băncile, BNR și Fondul Monetar Internațional au criticat inițiativa, considerând că va genera mai multe restanțe la nivelul sistemului bancar, pentru că firmele de recuperare nu vor mai dori să cumpere creanțe neperformante în aceste condiții.
Finalmente, o a 3-a inițiativă legislativă vizează modificarea legii leasingului și a celei privind instituțiile de credit. În forma adoptată de Senat, proiectul elimină caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing. Penalitățile și alte obligații de plată nu vor putea depăși, totodată, 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit, iar consumatorii datornici vor putea vinde bunul luat în leasing deși nu sunt proprietari, se mai arată în proiect.
Tetik îndeamnă la prudență și față de acest proiect de lege. „Eu cred că leasingul trebuie încurajat. Leasingul merge spre investiții de care avem nevoie”, a declarat CEO-ul de la Banca Transilvania. Prevederile legislative ar trebui luate din legislațiile țărilor cu capitalism dezvoltat. Ar trebui ca în România să nu inovăm la nivel legislativ, ci să luăm din piețele europene norme, proceduri și limitări care sunt instituite în baza unei experiențe de piață relevante.
