Comisiile reunite de buget, finanțe și bănci din Parlament audiază astăzi candidații la conducerea Băncii Naționale a României.
Guvernatorul Mugur Isărescu își deschide discursul cu obiectivul României de aderare la euro.
"Programul de trecere la euro va schimba în mod esențial statutul BNR, în momentul aderării la euro."
Isărescu adaugă că îndeplinirea obiectivului de aderare la euro poate fi doar în urma colaborării cu Guvernul, sub egida Academiei, cu partidele politice și sindicatele.
"Lumea financiar-bancară trece prin mari transformări. Fintech este una dintre marile revoluții. Nu vom face pași în afara sistemului european. Obiectivul este să adoptăm moneda euro și să intrăm în sistemul euro".
“Obiectivul pe termen mediu este să atingem (stabilitatea prețurilor), concomitent cu păstrarea unei creșteri economice sustenabile și echilibrate”.
“Obiectivul de stabilitate a prețurilor și financiară nu este în conflict cu obiectivul de creștere economică. Ele nu sunt conflictuale decât dacă se apasă prea tare pe o pedală. Filosofia BNR este să avem o abordare echilibrată. În ultimă instanță, ne interesează ca țara să aibă o creștere economică ridicată, să meargă pe calea convergenței către euro”.
"Inerent, mai apar și tensiuni între cele două politici. Nu găsiți niciun comunicat al BNR în care să nu se vorbească de un mix coerent, echilibrat al celor două politici".
"Apăsarea prea mult pe politica monetară poate să ducă la efecte adverse".
Isărescu amintește că obiectivul de a păstra stabilitatea financiară trebuie luat în serios. “Am trecut prin momente de instabilitate financiară și știm ce înseamnă acest lucru”.
“BNR cooperează cu alte autorități de supraveghere. Această supraveghere e foarte bună. A fost o criză financiară majoră în Grecia. Am avut în România patru bănci cu capital grecesc, n-a fost nicio problemă cu niciuna dintre ele”.
Guvernatorul menționează că BNR sancționează băncile la care găsește probleme, însă acest lucru se face cu discreție, pentru a nu afecta imaginea publică a bănccilor. “Dacă nu facem tărăboi cu sancțiunile aplicate, nu înseamnă că suntem severi”.
“Trecerea la euro este un proces complex și cu multe capcane. Tentația este să ne grăbim. Am văzut și acuze la adresa noastră, că nu grăbim procesul. Filosofia adoptată este că trecerea la zona euro trebuie să se facă printr-o foarte bună pregătire. Ideea că intrarea nepregătită în zona euro te poate ajuta este greșită. Cu decalaje mari de dezvoltare, dezechilibrele economice se pot accentua”, spune Isărescu, care dă exemplele Greciei și statelor din sudul Europei.
Povocările anului electoral, sunt atinse și ele de Isărescu. Guvernatorul a amintit că, în repetate rânduri, BNR a subliniat că nu există alternativă viabilă la un mix coerent de politici macroeconomice. “Acest mix ar trebui să rămână și când ne confruntăm cu provocări electorale. Eu am condus Guvernul României în an electoral și știu ce înseamnă aceste provocări, dar știu și ce înseamnă să intrăm în derapaj.“
Isărescu aduce aminte de necesitatea asigurării unei convergențe reale pentru adoptarea euro și adaugă că România poate fi comparată cu țări precum Cehia, Polonia și Ungaria în privința indicatorilor care trebuie atinși.
"Bucureștiul, dacă ar fi să intre în zona euro, ar putea intra în câteva săptămâni (...) Un anumit grad de convergență este necesar. În programul adoptat, s-a stabilit să atingem acest nivel de convergență de 75% din media europeană. Alte țări sunt mai ambițioase. Ungaria, prin vocea premierului, a spus că nu se gândește să renunțe la forint până când PIB pe locuitor nu va ajunge la 90% din media zonei euro. În Polonia s-au avansat cifre și mai ambițioase. S-a spus că intră în zona euro atunci când nivelul de trai va fi ca în Germania", spune Isărescu, care adaugă că ținta de venituri per capita a România este una rezonabilă.
Guvernatorul aduce aminte și că trebuie îndeplinite criteriile nominale – cele referitoare la dobânzi, inflație, deficit, datorie publică.
"România trebuie să aibă creșterea economică mai mare decât Europa - atenție, nu este o bucurie că creșterea economică în Europa este una redusă. Cum asigurăm această creștere economică și să asigurăm criteriile nominale, va fi o provocare nu numai pentru BNR, ci și pentru clasa politică".
"Deficitul de cont curent se îndreaptă spre 5% din PIB. Deficitul bugetar este o problemă, se plimbă în jurul a 3%, într-o perioadă de creștere economică, este o politică fiscală pro-ciclică".
"Avem în față o provocare majoră, acest Consiliul de Administrație, împreună cu Guvernul care va fi până în anul 2024".
În final, Guverntorul spune că viitorul CA al BNR trebuie să urmărească trei lucruri: să fim consecvenți, să fim coerenți și să avem continuitate
“Consecvența vizează realizarea unei creșteri economice în condițiile ținerii sub control al echilibrelor macroeconomice. Stabilitatea mcroeconomică nu e moft, e esențială, altfel nu mai poți să-ți faci calculele necesare. Noi am trăit în anii 90 și nu e cazul să repetăm experiența.”
Guvernatorul spune că trebuie urmărită dezvoltarea mai echilibrată a zonelor țării, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii.
Pentru obiectivul de coerență, Isărescu menționează că trebuie să existe legături de substanță între politicile economice ale Guvernului și băncii centrale. „Sunt urmărite și obiective pe termen scurt, ciclul electoral e mai scurt decât mandatul unei bănci centrale și obiectivul de asigurare a stabilității. Mixul echilibrat de politici economice nu-l poate dicta nimeni, el rezultă din negocieri purtate zi de zi. Zilnic, aproape la fiecare oră, există conlucrare cu Trezoreria statului, altfel nu s-ar face finanțarea bugetului, operațiunile financiare ale statului. Când e vorba de obiective mai îndelungate, pot să apară și tensiuni. Datoria noastră e să ne spunem punctul de vedere de o manieră independentă. Iar Independența nu înseamnă izolare într-un turn de fildeș, nu se manifestă prin vorbire în pustie, ci prin conlucrare cu instituțiile statului, cu Guvernul”.
Festina lente cu adoptarea euro
Despre obiectivul continuității, Isărescu a precizat că aceasta e esențială pentru adoptarea monedei euro, iar problema anului electoral revine în discurs. “Avem în vedere că e an electoral, dar și că la orizontul propus - 2024-2016, cu anumită flexibilitate, țin să menționez - apar de asemenea ani electorali. În planul adoptării euro, nu e pentru cine se nimerește, ci pentru cine se pregătește foarte bine.”
Iar într-un astfel de context de flexibilitate și sensibilitate electorală, Guvernatorul crede că graba nu e bună cu trecerea la euro și renunțarea la leu. “Avem nevoie să arătăm că mergem drept, dar cu flexibilitatea dată de viața reală. Că ne grăbim, dar festina lente, ne grăbim încet, cu seriozitate și având grijă de fiecare dată să construim și credibilitatea țării.”
Parlamentarii din Comisiile de Buget Finanțe încep să adreseze întrebări Guvernatorului.
Cosette Chichirău, din partea USR, întreabă ce efecte ar avea repatrierea rezervelor de aur, care ar fi impactul real asupra credibilității țării. O a doua întrebare vizează nivelul de inegalitate din România și relevanța lui în contextul aderării la zona euro - ce se va întâmpla cu zonele sărace.
"Legea nu va rezista în momentul în care intrăm în zona euro. În mod clar, în statutul BCE, se prevede că rezerva, din care face parte și aurul, este stabilită de către Banca Centrală Europeană", spune Isărescu.
"BNR a spus în mod clar că nu avem nicio obiecție cu aducerea aurului în țară. S-a creat o problemă de credibilitate. S-a zis trei ani de zile că nu există acest aur, că a dispărut, că nu l-am folosit pentru a obține venituri. Obiectivul rezervei este să-ți dea credibilitate și să-ți reducă costurile. Un posibil efect ar putea fi creșterea costurilor".
"Eu aș vota în CA să-l aducem, să-l vadă toată lumea. După care trebuie dus înapoi. Pentru că în țară nu putem să aducem fiecare investitor străin să-l vadă".
În privința decalajelor de dezvoltare în interiorul țării, Isărescu răspunde că este nevoie de dezvoltarea infrastructurii pentru reducerea acestora. Totodată, guvernatorul adaugă că intrarea în zona euro tinde să ducă la o apropiere a prețurilor de nivelul european, dar acest lucru nu înseamnă că se vor ajunge la același nivel.
Deputatul Claudiu Năsui întreabă cum explică BNR inflația ridicată, la un nivel de 4,1% este cea mai mare din UE, și care sunt prognozele BNR pentru perioada următoare.
Isărescu spune că inflația a crescut ca urmare a creșterii prețurilor volatile, a petrolului și a creșterii prețurilor administrate, până la o rată de peste 5% în vara anului trecut, acestea fiind elemente aflate în afara controlului BNR.
"Luăm prețurile care depind de politica monetară și le despărțim de cele care depind de alți factori. Avem prețuri volatile sau prețul petrolului. Putem să facem orice cu dobânda, nu ai cum să influențezi decizia pe care o ia un stat din Orientul Mijlociu (…)
Inflația CORE s-a menținut în jurul obiectivului nostru de 2,5%, a ajuns la 3%. Inflația a derapat spre 5% anul trecut, acum e la 4,1%, datorită creșterii prețurilor volatile și a prețurilor administrate", spune Isărescu.
Guvernatorul adaugă că inflația ar fi putut fi redusă în România, în aceste condiții, doar "sugrumând sau strângând foarte mult inflația CORE, adică micșorând cererea din economie foarte mult, cu riscul să băgăm economia în recesiune".
Isărescu mai adaugă că, din datele pe care le are banca centrală și cu un an agricol normal, nu crede că vom mai fi campioni la inflație, primul loc urmând să fie luat de Ungaria. "Au o problemă, au avut inflație de 3,9% și rată de 0,9%. Noi am avut dobânda de politică monetară de 2,5%", spune Isărescu.
Parlamentarul Adrian Tudoran întreabă dacă ar trebui să ne îngrijoreze un curs spre finalul anului peste valoarea psihologică de 5 lei/euro?
"Nu cred că va ajunge unde ziceți dvs. nici nu comentez nivelul pe care l-ați spus", spune Isărescu. "Când ai deficite majore în balanța comercială, acest lucru se vede pe piața valutară. Există o cerere mult mai mare decât oferta în comerț. Dar balanța comercială este doar o parte a balanței de cont curent. Mai sunt și serviciile - avem excedent, în special din transporturi -, transferurile – unde avem o situație care nu este rea. Contul de capital încă ne ajută. Până anul trecut, investițiile străine acopereau aproape tot contul curent. Ceea ce a ținut deficitul echilibrat. Nu am ținut cursul în mod artificial și dovada este că n-am pierdut rezervă", spune Isărescu.
"Nu facem prognoze și nu dezvăluim când intervenim în piața monetară (...) În prezent, și datorită vânzărilor de valută, cursul tinde să se aprecieze. Nu ne interesează aprecierea cursului, câtă vreme avem un deficit comercial foarte mare, importăm mai mult decât exportăm (...) În aceste condiții de deficite externe, o apreciere a cursului poate face mai mult rău decât bine", adaugă guvernatorul.
Este audiat Ionut Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank și președinte al Consiliului fiscal cu mandat încheiat anul acesta.
Dumitru spune că pentru o poziție de membru în CA al BNR l-ar recomanda educația și experiența profesională. Amintește că a absolvit Facultatea de Finanțe-Bănci, unde i-a avut profesori pe doi dintre cei audiați azi – guvernatorul BNR Mugur Isărescu și prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Spune că apoi a făcut master și doctorat în finanțe cu tema Politica monetar a BNR și este acum conducător de doctorat. Experiența profesională l-ar recomanda, mai arată acesta, deoarece are 14 ani de activitate în mediul privat, la Raiffeisen, precizând că a lucrat și în serviciu public, din 2010, la Consiliul Fiscal.
Deputata USR Cosette Chichirău îi adresează singura întrebare lui Dumitru: “Ați face lucrurile altfel decât a prezentat domnul guvernator Isărescu obiectivele dacă ați fi în acest CA? Ați fi original în orice fel?”
Dumitru nu ține, însă, să iasă în evidență prin poziții neortodoxe față de guvernator și restul membrilor CA: Guvernatorul a punctat foarte bine prioritățile strategice. Eu aș fi putut contribui cu experiența de bancher, deși e mult spus, am 14 ani într-o bancă comercială și înțeleg foarte bine și cum gândesc cei pe care-i reglementează și supraveghează BNR. Dar există experiență și în actualul CA.”
Cadidații agreați de partide:
Mugur Isărescu – guvernator
Florin Georgescu – prim-viceguvernator
Leonardo Badea – viceguvernator
Eugen Nicolăescu – viceguvernator
Gheorghe Gherghina – membru CA
Csaba Balint – membru CA
Cristian Popa – membru CA
Dan Radu Rușanu – membru CA
Virgiliu Stoenescu – membru CA
