Ministerul Finanțelor pregătește o nouă ieșire pe piețele externe, pentru care se află deja în contactat cu mai multe bănci mari referitor la sindicalizarea emisiunii. În acest an, statul a atras prin emisiuni pe piețele externe 2 miliarde de euro, în februarie, și 1,2 miliarde de dolari, în iunie, acesta din urmă fiind și cea mai recentă vânzare de obligațiuni pe piețele externe. Finanțele au estimat în ianuarie că per ansamblul anului emisiunile de pe piețele externe vor totaliza 4,5-5 miliarde de euro. Mai mult de jumătate din datoria statului este în valută, mult comparativ cu alte țări UE care nu au trecut la moneda euro.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, întrebat despre acest subiect, a declarat astăzi că statul va ieși pe piețele externe cu eurobonduri, dar a evitat să precizeze în ce perioada, afirmând că emisiunea va avea loc până la finele acestui an.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Împrumuturile în monedă străină reprezintă o componentă importantă a strategiei de împrumut a Ministerului Finanțelor. Chiar dacă implică și un risc valutar pentru viitor, emisiunile de obligațiuni în valută permit statului să împrumute mai puțin de pe piața locală și aduc, pe termen scurt, intrări importante de valută în rezervele statului.
Trebuie menționat: Finanțele nu au fost tocmai mulțumite de condițiile de împrumut de pe piața internă în prima jumătate a anului, astfel că emisiunile de obligațiuni pe piețele externe ar putea reprezenta o alternativă. Ieșirile pe piețele externe depind, însă, și de trendurile la nivel global și de atitudinea marilor investitori față de țările cu economii emergente, categorie din care face parte și România.
Întrucât Ministerul Finanțelor are ca obiectiv menținerea unei ponderi a datoriei în euro de 80-95% în totalul datoriei în valută, faptul că în iunie statul a împrumutat 1,2 miliarde de dolari implică că cel puțin următoarea emisiune, dacă nu chiar mai multe, vor avea loc în euro.
Statul se împrumută în euro mai ieftin decât în dolari sau lei, dar, față de lei, împrumutulrile în valută sunt însoțite și de riscul valutar. Costurile finanțărilor în lei de pe piața internă s-au situat la un nivel similar cu al celor în dolari de pe piața externă, dar asta până în toamna anului trecut, când randamentele titlurilor de stat în lei au început să înregistreze creșteri, mai accentuate pe segmentul maturităților scurte, pe fondul unor perioade de lichiditate restrânsă în piață și a creșterii așteptărilor inflaționiste.
La sfârșitul anului 2017, 53,6% din portofoliul datoriei publice guvernamentale era denominat în valută. Aceasta reprezintă o pondere mare atât comparativ cu alte state membre UE care nu au adoptat moneda unică europeană, cât și cu state cu rating similar la nivel global. Chiar dacă această pondere sugerează o expunere semnificativă la riscul valutar, volatilitatea relativ scăzută a cursului de schimb leu/euro și ponderea datoriei în valută emisă pe termen lung denominată în euro fac ca riscul aferent acestei expuneri să fie mai usor de administrat. Mai mult, politica menținerii unei rezerve în valută are în vedere limitarea riscului valutar aferent rambursărilor datoriei în valută, această rezervă fiind utilizată în mod direct la plățile serviciului datoriei publice guvernamentale în valută, potrivit strategiei Finanțelor pentru administrarea datoriei publice.
În 2017, ministerul a împrumutat prin eurobonduri 2,75 miliarde de euro, față de valoarea programată de 3 miliarde de euro, iar în 2016 a atras 3,25 miliarde de euro prin eurobonduri.
Totodata, România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani. Interesul investitorilor a fost semnificativ, cu subscrieri de 5,3 miliarde de euro.
Pe lângă aceste sume, Guvernul s-a mai împrumutat în valută și de pe piața internă, cu 250 de milioane de euro în februarie și 109 milioane euro în iulie.
