Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat anul trecut băncilor comerciale participante la programul guvernamental Prima Casă peste 10 milioane lei de la bugetul de stat, ca urmare a încetării plății ratelor lunare de către unele persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare garantate de stat prin acest program, sumă cu 38% mai mare decât cea plătită în acest scop în 2016.
"Ministerul Finanțelor Publice a achitat (...) 10,07 milioane lei în contul unui număr de 129 garanții executate în cadrul programului Prima Casă", a transmis ministerul.
În 2016, instituția a plătit băncilor 7,3 milioane lei în contul unui număr de 108 garanții Prima Casă executate, iar în 2015 o sumă identică, pentru 96 de credite ipotecare garantate intrate în default.
"În cursul anului 2017 s-a recuperat de către organele fiscale teritoriale ale ANAF suma de 4,54 milioane lei aferentă programului Prima Casă. (...) De asemenea, precizăm că în cadrul programului Prima Casă, în cursul anului 2017 s-a încasat și suma de 0,9 milioane lei provenită din sumele restituite de finanțatori pentru beneficiarii care au solicitat repunerea în drepturile și obligațiile aferente contractului de credit și de garantare", mai afirmă MFP.
De la startul programului, în 2009, Fiscul a vândut în total 127 de imobile finanțate prin Prima Casă și executate silit, încasând 8,46 milioane lei.
„Se recomandă Guvernului să evalueze oportunitatea recalibrării programului Prima Casă din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare a acestui program, cu menținerea unui grad de îndatorare sustenabil”, se arăta într-un comunicat al CNSM, instituție formată din membri ai conducerii Băncii Naționale a României, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Ministerului de Finanțe.
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, declara atunci pentru Profit.ro că Ministerul Finanțelor va decide dacă este cazul sau nu să modifice programul Prima Casă, dar că există argumente în acest sens. „Inițial era un stimul pentru creditare, de ceva vreme nu mai este nevoie. Nici rolul social al programului nu mai e foarte bine conturat și ar trebui văzut dacă se poate recontura”, spunea oficialul BNR.
De la lansarea Prima Casă, în 2009 au fost acordate peste 240.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de circa 22 de miliarde de lei, pentru o valoare a creditelor dublă. Băncile sunt acoperite imediat cu jumătate din valoarea împrumuturilor de către stat în cazurile de default, acesta fiind principalul produs de creditare a populației în ultimii ani. Cel mai atractiv pentru debitori e faptul că nu este nevoie aproape deloc de o fază de economisire prealabilă, avansul fiind de doar 5%, față de un credit standard unde debitorul trebuie să prezinte un avans de un sfert din valoarea proprietății.
Anul trecut, statul a acordat garanții Prima Casă în valoare totală de 2,195 miliarde lei.
În 2016, Guvernul a aprobat o strategie pe 5 ani a programului Prima Casă. Aceasta prevedea, pentru 2017, un plafon anual de garanții de 2,5 miliarde lei și de aproximativ 2 miliarde de lei pentru anii 2018, 2019 și 2020. Pentru ultimul an al programului, 2021, plafonul garanțiilor ar urma să scadă la 1,5 miliarde de lei.
Și Fondul Monetar Internațional a recomandat BNR să reducă gradul de îndatorare aferent clienților bancari cu credite ipotecare, inclusiv pentru programul Prima Casă.
Din partea BNR au venit, de-a lungul timpului, declarații contradictorii privind Prima Casă. BNR a cerut expres ca programul să fie scos de sub incidența Legii privind darea în plată, astfel încât acesta să nu dispară, după ce anterior, în 2015, punea în discuție utilitatea programului, având în vedere riscurile ca dobânzile în creștere să amenințe capacitatea de onorare a ratelor.
Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu susținea, în toamna anului trecut, că programul Prima Casă este în continuare foarte util, dar că trebuie întoarse unele modificări făcute recent, astfel încât cei cu venituri mari să nu mai poată accesa programul. Georgescu l-a contrazis și pe economistul șef Valentin Lazea, care considera că programul a avut un rol social modest și continuarea acestuia ridică probleme.
Viceguvernatorul Liviu Voinea declara, ulterior, că Prima Casă trebuie orientată către cei cu venituri sub salariul mediu, după ce începând cu 2016 fondurile au mers și către cei care-și permit locuințe mai scumpe.
