Banca Centrală Europeană (BCE) analizează în prezent prevederile OUG nr. 114/2018 referitoare la taxa pe activele financiare datorată de anul acesta de băncile din România dacă media trimestrială a indicelui ROBOR depășește pragul de 2%, potrivit unor surse apropiate situației, și urmează să decidă dacă va publica un aviz asupra noii taxe, în condițiile în care Guvernul de la București nu i-a înaintat o solicitare în acest sens înainte de adoptarea OUG, așa cum prevede legislația UE.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
"BCE nu a fost consultată asupra acestui subiect, dar analizează în prezent cazul și va decide dacă va publica sau nu un aviz", au declarat sursele citate, pentru Profit.ro.
Contactat de Profit.ro pe această temă, Guvernul nu a transmis niciun răspuns până la publicarea acestui articol.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Avizele BCE sunt consultative, iar statele membre UE nu sunt obligate să țină seama de ele, însă Tratatul de bază privind funcționarea UE prevede că, în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize, în limitele și în condițiile stabilite de Consiliul UE.
Prevederile OUG nr. 114/2018 privind taxa pe activele financiare ale băncilor
Astfel, potrivit unei norme a Consiliului, autoritățile statelor membre consultă BCE în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul tratatului și, în special, în ceea ce privește: problemele monetare, mijloacele de plată, băncile centrale naționale, colectarea, elaborarea și difuzarea datelor statistice din domeniile monetar, financiar, bancar, a sistemelor de plăți și a balanțelor de plăți, sistemele de plăți și deconturi, precum și normele aplicabile instituțiilor financiare, în măsura în care acestea au o influență substanțială asupra stabilității instituțiilor și piețelor financiare.
BCE a emis ultimul aviz asupra unui proiect românesc de reglementare luna trecută, la solicitarea Senatului, în vizor fiind un draft de lege elaborat de senatorul ALDE Daniel Zamfir, "tatăl" dării în plată, care elimină din Statutul Băncii Naționale prevederea potrivit căreia membrii Consiliului de Administrație al BNR și personalul acesteia însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea cu bună credință și fără neglijență a sarcinilor lor.
Avizul nu a criticat direct proiectul lui Zamfir, dar a menționat că "BCE observă avantajele menținerii articolului 25 alineatul (3) în Legea privind Statutul BNR", dat fiind că, "În acest mod, atât securitatea juridică, cât și stabilitatea cadrului juridic sunt asigurate în ceea ce privește regimul răspunderii pentru îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere prudențială ale BNR".
Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010.
"Introducerea taxei trebuie analizată cu grijă din perspectiva impactul ei asupra profitabilității instituțiilor financiare vizate, a adecvanței capitalurilor lor, a rezilienței la șocuri adverse și, în general, asupra stabilității financiare, a creșterii creditării și a economiei. În acest context, trebuie luate în calcul diferențele între situațiile particulare ale băncilor individuale, laolaltă cu impactul altor reglementări introduse în Polonia și în UE. Trebuie analizată exhaustiv situația băncilor mai slabe, care ar putea înregistra pierderi ca urmare a taxei propuse. Structura taxei ar putea constitui un stimulent pentru instituțiile finnciare în a-și modifica profilul de risc prin restructurarea portofoliilor lor în favoarea unor produse mai riscante, prin utilizarea de activități neincluse în bilanțuri și/sau prin transferul de active în străinătate", menționa BCE în avizul său din 2016 asupra taxei pe activele instituțiilor financiare introdusă de Polonia.
Taxa poloneză, datorată lunar, a fost stabilită la 0,0366%, procent care se aplică sumelor care depășesc 4 miliarde zloți (circa 930 milioane euro) din valoarea activelor băncilor, 2 miliarde zloți din cea a activelor asigurătorilor și 200 milioane zloți din cea a furnizorilor de credite de consum.
Banca Centrală Europeană se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului BCE fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.
" Având în vedere (...) impactul potențial al proiectului de reglementare (privind darea în plată – n.r.) asupra stabilității instituțiilor financiare și pieței financiare din România, BCE a decis să emită din proprie inițiativă un aviz cu privire la proiectul de reglementare, întrucât nu a fost consultată oficial de către legiuitorul român (...). Proiectul de reglementare poate avea implicații negative pentru instituțiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilității, capitalizării și capacității de creditare viitoare, pentru funcționarea sistemului financiar, precum și pentru costul și condițiile de creditare în ansamblu. În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicații ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudențiale. Se observă că, dacă proiectul de reglementare va intra în vigoare, ar trebui ca instituțiile de credit din România să desfășoare activități de administrare de activelor imobiliare care le-au fost oferite în plată pentru descărcarea de datoriile prevăzute în favoarea acestora în cadrul contractelor de credit", scria BCE în avizul său asupra Legii dării în plată.
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat duminică că a auzit "din piață" că Banca Națională a României ar face presiuni asupra băncilor pentru a nu scădea ROBOR. Teodorovici a afirmat atunci că îi va invita pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pe președintele Asociației Române a Băncilor la minister, pentru a discuta cu aceștia despre sistemul bancar. În acest context, Teodorovici a catalogat ordonanța care instituie așa-numita "taxă pe lăcomie" drept "cel mai curajos act normativ pe care un Guvern l-a dat".
În replică, marți, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că va convoca de urgență Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pe care îl conduce și din care face parte și ministrul de Finanțe, pentru a discuta impactul noilor taxe introduse de Guvern asupra sistemului financiar. „Ne-a luat și pe noi prin surprindere trăsnaia.”, a spus guvernatorul, care a criticat faptul că decizia a fost luată în pragul Crăciunului, fără a fi discutată cu industria bancară și fără să-i fie calculat impactul.
Mugur Isărescu a mai spus că ar fi o reacție „absolut normală” ca băncile să plece cu activele din țară, în condițiile în care acestea ar fi taxate la un nivel care ar aduce pierderi pentru acționari sau chiar pentru deponenți și că, totodată, băncile n-ar mai cumpăra titluri de stat românești, fiindcă și acestea ar urma să fie incluse în baza de impunere a taxei pe activele financiare.
Întrebat dacă o astfel de taxă e de natură să afecteze independența băncii centrale, guvernatorul a arătat că va fi redusă eficiența băncii centrale. „Nu independența va fi afectată, ci flexibilitatea și eficiența politicii monetare. Ceea ce, ca s-o spun direct, nu va ajuta Guvernul”, a spus Isărescu.
