Excedentul de lichiditate din sectorul bancar în raport cu banca centrală a crescut în aprilie, după două luni consecutive de scădere, și s-a apropiat de nivelul de 50 de miliarde de lei. Condițiile financiare rămân relativ relaxate, dar BNR a amânat, cel mai probabil pentru la vară, momentul pentru prima tăiere de dobândă din actualul ciclu monetar, cred analiștii.
Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic de 49,6 miliarde de lei în aprilie, față de 44,7 miliarde de lei în luna precedentă, arată calculele Profit.ro pe baza datelor de la BNR. Este al doilea cel mai ridicat nivel istoric, după cel de 60,7 miliarde de lei din ianuarie.
În aprilie, băncile au depus, în medie, în fiecare seară, 49,6 miliarde de lei la BNR, la facilitatea de depozit și nu au apelat la împrumuturi de la facilitatea de credit, având în vedere disponibilitățile ample din sistem.
De asemenea, BNR nu a oferit împrumuturi repo și nu a atras depozite la termen la o săptămână. Cele două operațiuni de piață se fac la rata cheie de 7% pe an, în timp ce depozitele overnight ale băncilor sunt remunerate cu 6% și creditele Lombard cu 8%.
BNR a menținut, practic, aceleași condiții financiare relaxate din ultimul an și (aproape) jumătate, când tonul dobânzilor a fost dat mai degrabă de dobânda la facilitatea de depozit decât de rata de politică monetară.
ROBOR la 3 luni a scăzut cu 2 puncte de bază în aprilie, la 6,05%, însă scăderea din ultimul an e mai semnificativă, de 74 de puncte de bază. Față de vârful din octombrie 2022, rata medie a ROBOR la 3 luni s-a redus cu 2,06 puncte procentuale.
Rata medie la dobânzile pentru depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC – indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor – a rămas relativ nemodificată în aprilie la 5,96% pe an. De altfel, începând cu ianuarie 2023, când rata cheie a fost urcată la 7%, media dobânzilor interbancare s-a situat în jurul a 6% pe an, ceea ce înseamnă că și IRCC a stat mai mult în loc. De relaxarea politicii monetare au beneficiat cei cu credite legate de ROBOR, însă ca urmare a faptului că această referință a explodat în 2022.
BNR a rămas precaută
Banca centrală a ales să amâne prima tăiere de dobândă din ultimii trei ani, deși cei mai mulți economiști din bănci vedeau o scădere de 25 de puncte de bază a ratei cheie la ședința din mai, deși aceștia erau din ce în ce mai puțin convinși că se va și întâmpla.
Deși inflația a fost în linii mari pe scăderea anticipată de BNR în februarie și martie, BNR s-a arătat îngrijorată de presiunile inflaționiste din economie, cum ar fi cele generate de creșterea salariilor și revenirea consumului, totul pe un fond de incertitudini fiscale – un deficit bugetar peste program și perspectiva unor noi mișcări de fiscalitate care să ducă la reducerea decalajului dintre încasări și cheltuieli.
„Riscurile continuă să fie orientate în sus atât pentru dobânzi, cât și pentru rate, câtă vreme persistă combinația dintre creșterea ridicată a salariilor, consumul privat puternic și derapajele fiscale majore. Acestea au puțin loc de corecție în acest an, în opinia noastră. Mai mult, foarte probabila creștere a poverii fiscale de anul viitor va prinde economia în accelerație, ceea ce va contribui la stimularea inflației mai mult decât va frâna creșterea”, arată economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Economiștii menționează derapajul fiscal semnificativ din ianuarie-aprilie, cu un deficit bugetar care a ajuns la 3,3% din PIB, cum a raportat Profit.ro, față de țintă de 5% pentru întregul an.
ING, care anticipa că BNR va menține dobânzile la ședința de luni, vede acum o tăiere a dobânzilor abia în august și doar un total de 0,5 puncte procentuale în reduceri în acest an.
Banca olandeză vede inflația stabilizându-se la 4% la finalul orizontului de prognoză de doi ani, în timp ce BNR arată că aceasta ar trebui să revină la limita superioară a intervalului țintă de 1,5-3,5% pe an.
„Până în august, inflația ar trebui să decelereze vizibil sub nivelul de 6% al facilității de depozit (relevant într-un mediu de exces de lichiditate), ceea ce va da confort conducerii băncii să înceapă ciclul de reducere a dobânzilor”, arată economiștii ING.
BCR, în schimb, de așteaptă ca banca centrală să vină cu tăierea dobânzii de la ședința din iulie, următoarea din calendar.
Vlad Ioniță, analist BCR, arată că banca centrală a luat în calcul mai mult evoluțiile dobânzilor din piețele majore și evoluția recentă a ratei inflației de bază, care a scăzut într-un ritm lent în acest an.
„Mai departe, o piață a muncii tensionată, creșterea salariilor reale, alimentate de creșterea lefurilor din sectorul public și care ar putea fi umflate și mai mult de creșterea salariului minim și creșterea programată a pensiilor în septembrie ar trebuie să alimenteze presiunile inflaționiste de pe partea cererii. Astfel, ne așteptăm ca BNR să devină dependentă de evoluția datelor, cu flexibilitatea de a reacționa printr-o gestionară mai strictă a lichidității, dacă e nevoie”, arată analistul BCR.
BCR crede că rata cheie va ajunge la 6% la finele anului, față de 5,75% cât anticipa înainte de ședința BNR, fiind printre băncile care se așteptau la reducerea ratei cheie încă din mai.
