Dacă statul ia contribuțiile de la bugetul de pensii private și le mută la sistemul public de pensii, atunci aduce venituri suplimentare de 3,6 miliarde de lei în a doua jumătate a acestui an, circa 0,4% din PIB. Aceasta este și procentul cu care BCR estimează că guvernul ar putea depăși deficitul asumat de 3% din PIB. “Unii ar putea numi asta o coincidență…”, scrie Horia Braun, economistul-șef al băncii, care susține și că sacrificarea Pilonului 2 este printre puținele opțiuni ale Guvernului, dacă nu vrea să crească direct taxele sau să taie investițiile promise.
Guvernul PSD/ALDE a redeschis discuțiile privind viitorul fondurilor de pensii private obligatorii, motivând că se gândește la binele viitorilor pensionari, care ar lua de la stat o pensie mai mare decât cota care le va intra din Pilonul 2, și că statul le va pune la dispoziție opțiunea de a alege între cele două.
Nu există încă un proiect prezentat public în acest sens, însă intențiile puterii politice nu par apărute din senin. Bugetul se închide cu dificultate, inclusiv cu deficitul asumat la limita europeană excesivă: 3% din PIB.
“Cu implementarea legii salarizării unitare, ajustarea pensiilor speciale și a Codului fiscal, execuția bugetară a început cu stângul anul acesta, cu o creștere a veniturilor mult sub cea a cheltuielilor publice”, scrie economistul șef al BNR într-un raport.
Statul s-a încadrat în limita de deficit de 3% anul trecut prin măsuri cu impact temporar de creștere a încasărilor și cu tăierea investițiilor publice, în timp ce în acest an execuția bugetară va fi slabă cel puțin până spre trimestrul 3, mai ales că economia o să încetinească, adaugă Braun.
Creșterea economică se răcește, pe măsură ce consumul scade. Comisia Europeană mizează pe o creștere a investițiilor publice din fonduri europene în următorii ani. Sursa date: Eurostat, *Comisia Europeană - raportul de iarnă (2018) privind evoluția economiei -, Fondul Monetar Internațional - raportul din primăvară (2018) privind evoluția economiei, Erste Bank.
„Existența unor probleme privind îndeplinirea țintei de deficit este relevată de dezbaterea privind Pilonul 2 de pensii private”, scrie Braun.
Contribuția la pensia privată e de 3,75% din venitul brut al angajaților, iar la stat merg 21,25%. Dacă Guvernul nu mai virează banii la Pilonul 2, începând cu 1 iulie, atunci încasează mai mult cu 3,6 miliarde de lei, adică 0,4% din PIB, “care se întâmplă să fie estimarea noastră pentru depășirea țintei de deficit din 2018. Unii ar putea numi asta o coincidență”, scrie economistul celei mai mari bănci din România după active.
Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional estimează, în ultimele rapoarte publicate, un deficit bugetar de 3,9%, respectiv 3,7% pentru 2018.
România e contra-trend pe balanța fiscală. Sursa date: Eurostat. *Comisia Europeană - raportul de toamnă (2017) privind evoluția economiei -, Fondul Monetar Internațional - raportul din primăvară (2018) privind evoluția economiei, Erste Bank.
O astfel de reorientare a fluxurilor financiare ar afecta piața obligațiunilor prin reducerea adâncimii și lichidității – dat fiind că fondurile de pensii sunt printre cei mai mari investitori în titluri de stat – ceea ce ar face mai dificil pentru Trezorerie să-și îndeplinească planul de finanțare, arată BCR.
“Dependența României de fluxurile străine de capital ar crește cu siguranță, ceea ce, în opinia noastră, va duce la creșterea volatilității dobânzilor la obligațiuni și va crea necesitatea ca Guvernul să-și întărească disciplina fiscală”, adaugă Braun.
Dacă va urma calea Ungariei și Poloniei – țări care au dat iama în Pilonul 2 -, România va trebui să treacă printr-o consolidare fiscală, care măcar să țină deficitul bugetar în limitele obiectivului pe termen mediu, arată economistul.
