Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, scria recent că România e mai aproape decât am crede de o ajustare controlată sau de o recesiune, lucru care ar arăta că și politica băncii centrale este prea relaxată. Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, îl contrazice pe Croitoru, și susține că recesiunea nu ne paște acum.
România a înregistrat în trimestrul trei din acest an cea mai mare rată de creștere economică din Uniunea Europeană, după o creștere puternică a consumului, dar și o revenire a investițiilor. Ultima oară când economia performa la aceste ritmuri, creșterea s-a topit în criza de proporții din 2009.
“Recesiunea nu ne paște acum. Dacă va veni, va veni pe cale externă”, a declarat Dăianu, în cadrul seminarului EU Cofile, organizat de BNR și Alpha Bank la Sinaia. “Nu sunt de acord cu opiniile care spun că va veni mai devreme decât așteptam. Economia încetinește, dar nu poți să spui că ești acum în situație de recesiune”, adaugă Dăianu.
Lucian Croitoru scria că economia evoluează peste potențial, adică are un output-gap pozitiv, încă din 2013, contrazicând astfel analizele BNR, pe care se fundamentează prognoza de inflație și politica monetară, care arată că gap-ul s-a închis abia în acest an. Am fi, astfel, într-o perioadă de plin boom, cu stimuli greșiți din relaxarea fiscală și dobânzile mici, și ne îndreptăm spre finalul ciclului economic, care înseamnă fie ajustare, fie recesiune, explica consilierul lui Isărescu.
Dăianu nu crede că gap-ul s-a închis în 2013 și spune că modelele pot aduce erori.
CITEȘTE ȘI Radu Ghețea: Următoarea listare a unei bănci ar putea fi a CEC Bank De altfel, potențialul de creștere reprezintă o estimare, și nu o variabilă observabilă, a economiștilor pe baza factorilor de producție din economie. În general, evoluția economiei peste linia de potențial aduce dezechilibre vizibile în inflație și/sau un deficit de cont curent mai mare.
Croitoru arată că inflația a fost suprimată pentru că excedentul de cerere, indicat de gap-ul pozitiv al PIB și de creșterea relativ rapidă a creditului intern, a fost plasat în străinătate, ceea ce a deteriorat balanța de plăți.
Dăianu arată că politica monetară nu e prea relaxată, și că dobânzile nu ar fi putut fi scăzute în orice condiții, pentru că ar fi lăsat loc arbitraj pe dobândă investitorilor.
“Nu ar trebui să ignorăm că avem o economie mică și deschisă și avem restricția condițiilor externe. Inviți capital speculativ acasă, care va profita de diferențialul de dobândă. Nu ai o economie mare, ci mică și deschisă și nu poți steriliza tot”, spune oficialul BNR.
Din mediul extern, Dăianu vede riscuri din Statele Unite ale Americii, unde republicanul Donald Trump a câștigat spre surprinderea analiștilor, moment de la care investitorii au început să vândă titlurile de stat.
“Efectul Trump va fi foarte puternic, în condițiile în care randamentele vor crește, piețele vor tremura, și vor fi mișcări de lichiditate”, spune Dăianu, “pe lângă asta mai sunt și alegeri în Europa”.
Pe plan intern, deficitul nu trebuie să crească anul viitor peste nivelul din acest an, deși estimările de acum arată că ar putea trece chiar peste pragul de 3% din PIB. “Nu e normal să crească deficitele substanțial, când ai creștere peste potențial”, spune oficialul BNR.
Parlamentul a votat creșterea salariilor profesorilor și medicilor, însă legea nu a intrat în vigoare, ca urmare a unor contestații la Curtea Constituțională.
Creșterile salariale nu rezolvă problema exodului de capital uman, ci ar trebui ajustată compoziția cheltuielilor, crede Dăianu, care avertizează și asupra veniturilor la buget.
“Nivelul foarte redus al veniturilor fiscale e o chestiune de securitate națională”, spune oficialul BNR.
Dăianu se adaugă corului de economiști care deplâng scăderea încasărilor fiscale la bugetul de stat, după ce Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat că ne îndreptăm spre disoluția statului, iar Radu Crăciun, președinte al BCR Pensii, a scris că asistăm la “sinuciderea neasistată a României”.
Taxele pe consum au scăzut în ultimii doi ani, ceea ce a dus la creșterea cu aproape 20% a consumului și a dat un imbold economiei.
Principalele partide politice propun, în campanie, noi reduceri de taxe și contribuții sociale.
