Guvernul a anunțat că va adopta un nou moratoriu la plata ratelor la bănci pentru cetățenii și firmele care se confruntă cu dificultăți financiare. Francois Bloch, directorul executiv al BRD, spune însă că băncile nu au fost consultate cu privire la noua variantă și că ar trebui să se lucreze la detalii astfel încât amânarea ratelor să nu facă mai mult rău decât bine, în condițiile în care dobânzile vor crește în perioada următoare.
Comportamentul la plată este în continuare bun în rândul clienților, în pofida creșterii inflației la cel mai ridicat nivel de după 2004, mai ales a exploziei prețurilor la energie, arată oficialii BRD.
”Azi nu vedem dificultăți la plata creditelor. Când zicem că nu vedem dificultăți, nu înseamnă că clienții noștri nu au dificultăți. Devine mai dificil pentru clienții noștri. Când vedem proiecția macro, în pofida datelor mai bune de creștere anunțate, va fi o decelerare, inflația va rămâne ridicată cel puțin până la începutul anului viitor. Invităm clienții să vorbească cu noi când au probleme. Avem soluții. În timpul pandemiei am susținut clienții cu programe”, spune directorul executiv al BRD în cadrul unei conferințe de presă în care banca a prezentat noua strategie pentru 2025.
Bloch crede că, în câteva luni, unii clienți vor avea probleme la plata ratelor și nu este nimic în neregulă să te pregătești în avans.
Directorul BRD spune că nu cunoaște detaliile propunerii Guvernului și că băncile nu au fost consultate înainte să anunțe că plănuiește amânarea ratelor pentru o perioadă de până la 9 luni. Un proiect pe această temă a mai fost în discuție în aprilie, prezentat atunci de Profit.ro.
Dobânzile vor crește în perioada următoare și se vor transmite treptat în ratele clienților, care este foarte posibil să aibă de plătit și mai mult la capătul celor nouă luni.
”Discuția ar trebui să fie acum pe detalii ca să nu împingem problema înainte. Este în interesul băncilor să reducem dimensiunea problemei, nu să o creștem. De aceea insistăm să discutăm cu clienții când au dificultăți”, spune Bloch.
El crede că ar trebui ar trebui să aibă loc o discuție deschisă cu guvernul, așa cum s-a întâmplat și în prima parte a pandemiei COVID-19, când au fost urmărite criteriile clare emise de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). ”La momentul acela, foarte important, ratele de dobândă erau stabile și programul a fost un succes. Clienții au reluat plățile la finalul moratoriului. Trebuie să ne asigurăm și acum că programul este benefic pentru clienți”.
Acum, ABE nu face parte din discuția privind un nou moratoriu și la nivel european România este singura țară în care există propunerea oficială de amânare a ratelor. În 2020 băncile au fost scutite de constituirea unor provizioane uriașe pentru creditele amânate la plată, dar este improbabil ca ABE să mai vină cu o decizie similară pentru România acum. Purtătorul de cuvânt al BNR a declarat pentru Profit.ro că ”deocamdată nu a fost luată decizia” privind o eventuală scutire de provizioane.
BRD a avut 45.000 de clienți cu 50.000 de credite care au cerut să intre în diversele programe de amânare a ratelor. ”Un număr foarte mare de clienți continuă să plătească foarte bine după ce au ieșit din moratoriu”, spune Radu Topliceanu, directorul adjunct de retail ala băncii.
Topliceanu insistă ca clienții să vină la bancă înainte de a intra în capacitate de plată și să discute soluții de la caz la caz, cum ar fi trecerea de la ROBOR la IRCC pentru cei cu rate variabile, deși avertizează că și IRCC va crește, trecerea la dobândă fixă sau chiar restructurarea creditului în situațiile mai dificile.
Dacă se adoptă un nou moratoriu public similar celui din pandemie, băncile îl vor putea implementa rapid, spune Topliceanu.
În cazul companiilor, comportamentul la plată este ”remarcabil de bun”, mai puțin în unele industrii foarte expuse la costurile mari ale energiei, spune Yves Lallemand, directorul adjunct responsabil cu aria corporate. El avertizează însă că există tensiuni probabil din cauza marjelor erodate de inflația ridicată - firmele sunt acum într-o situație mai bună decât în cazul crizei economice din 2009-2010 pentru că au învățat să țină de cash, dar după șase luni problemele ar trebui să înceapă să se vadă.
