Banca Națională a României a convenit cu băncile ca rata creditelor neperformante să scadă la sub 3% până la finele anului și să ajungă astfel mai aproape de media europeană, arată Adrian Cosmescu, directorul Direcției de Supraveghere. Rata neperformantelor reprezintă singurul indicator principal la care băncile din România stau mai rău decât media UE. Banca centrală urmărește influențele negative pe care mediul extern le-ar putea avea asupra sistemului bancar, adaugă oficialul BNR.
Rata creditelor neperformante a scăzut de la un nivel de două cifre în urmă cu 6-7 ani la 3,35% la finele anului trecut, un nivel minim istoric, în timp ce gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a crescut de la 55,6% în 2014 la 66%.
”Există totală înțelegere și cooperare a sistemului bancar în privința reducerii creditelor neperformante și a acoperirii creditelor neperformante cu provizioane”, spune Cosmescu, care adaugă că ținta convenită pentru finele anului este de a duce rata la sub 3%.
Rata creditelor neperformante reprezintă singurul indicator din cei patru principali în care sistemul bancar românesc este în zona de atenționare și stă mai rău decât media europeană, unde rata este de 2%.
”Chiar dacă de multe ori am avut unele discuții în care au fost prezentate argumente și contraargumente, această reducere a NPL a condus și la o soliditate și mai mare și la profit, prin eliberarea provizioanelor constituite preventiv”, adaugă Cosmescu, în cadrul unei conferințe organizată de BNR și Academia de Studii Economice.
Solvabilitatea băncilor era la aproape 20% la finele anului trecut, cu patru puncte procentuale peste media UE, în timp ce rentabilitatea capitalurilor era mult mai ridicată, la 13,4%, față de 7,3%.
Sistemul bancar a încheiat cu un profit record de 8,27 de miliarde de lei anul trecut, al șaptelea consecutiv profitabil. Din 34 de bănci, 27 au înregistrat profituri de 8,38 miliarde de lei și 7 au înregistrat pierderi cumulate de 114 milioane de lei.
”Măsurile proactive din perioada pandemiei au contribuit la menținerea sistemului bancar sănătos. O deosebită atenție este pentru monitorizarea contextului geopolitic actual”, adaugă Cosmescu.
Pentru a acoperi eventualele șocuri externe, băncile mențin un nivel al lichidității prudent, adaugă directorul BNR, care conduce Supravegherea după pensionarea lui Nicolae Cinteză. Pe plan intern este urmărită limitarea impactului crizei energetice asupra băncilor.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate, spune că ”băncile s-au eficientizat mai mult decât în foarte multe alte industrii”. Numărul de unități a scăzut de la circa 5.300 la aproape 4.400 între 2017 și 2021. Eficiența medie pe angajat a crescut cu aproape 60% (active de peste 12 milioane de lei/angajat) în aceleași interval, în condițiile în care numărul angajaților a scăzut cu circa 6%.
Pe de altă parte, există riscuri atât pentru stat cât și pentru bănci din deficitele fiscale ridicate din ultimii ani care au fost finanțate parțial de către bănci - expunerea băncilor pe stat a ajuns la 25% din active la finele anului trecut. „Există riscul ca pe măsură ce dobânzile vor crește, și vor crește, băncile să înregistreze pierderi și să fie și mai reticente în a finanța statul”, spune Rădulescu.
