Șefii Băncii Transilvania, BCR și BRD așteaptă clarificări privind noile intenții de modificare a legislației care reglementează programul Prima Casă, exprimate de reprezentanți ai Puterii, care vorbesc, mai nou, de “rate fixe”.
“E clar că în momentul în care vorbești de un produs care are preț reglementat și îi schimbi practic fundamental o parte din formula de calcul a acelui preț reglementat, e nevoie de timp pentru analiză. Iar acel timp noi, la BCR, nu l-am epuizat”, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR. În opinia sa, economia are încă nevoie de programul Prima Casă, pentru a crește calitatea locuirii, în contextul în care ar fi legat de dezvoltările noi, și pentru că este unul dintre cele mai solide instrumente pentru creșterea incluziunii financiare și sociale.
“Trebuie să vedem însă care va fi rezultatul deliberărilor la nivelul Executivului, pentru ca am văzut în ultimele zile inițiative decise în a crea predictibilitate pe un termen cât mai lung de timp în ceea ce privește prețul produsului Prima Casa. Cum va arăta proiectul vom vedea. Noi, la BCR, ne vom uita la sustenabilitatea pe termen mediu și lung al modelului economic în jurul acestui produs. Depinde de orizontul de timp luat în calcul”, arată Manea, prexent la Forumul Piețelor Financiare, organizat de ARB.
Continuarea acordării de credite Prima Casă este încă în analiză și la Banca Transilvania, potrivit Luminiței Runcan, director general adjunct la Banca Transilvania. “Și eu cred că mai avem lucruri de evaluat apropo de poziționarea Ministerului, dar o vom face cu maximă responsabilitate pentru bunul mers al industriei bancare din România. Cu toți ne-am angajat să ne purtăm responsabili față de societate, față de clienții noștri și față de industria bancară din România, așa încât oricare dintre noi va lua decizia pe care o va lua o va face cu maximă responsablitate”, precizeză Runcan.
Președintele BRD - Groupe Societe Generale, Francois Bloch, spune că nu este clar în totalitate nici proiectul de HG postat pentru dezbatere pe siteul Ministerului Finanțelor, iar continuarea implicării instituției sale în program va fi posibilă dacă felul în care va arăta produsul va avea sens pentru toate părțile, inclusiv pentru bancă. “Ne putem imagina ca ar continua să existe, e un produs important pentru clienți și pentru societatea românească. Dar când o bancă vinde un produs, aceasta ar trebui să aibă sens pentru toate părțile: pentru clienți, în termeni de cost, accesibilitate, etc, pentru societate în general, dar și pentru bancă. Când vor exista toate aceste trei elemente, programul va continua să existe pe termen lung”, a arătat Bloch.
Necesitatea cunoașterii mai clare a intențiilor Guvernului și a unei analize suplimentare înainte de a se pronunța asupra viitorului Prima Casă este invocată și de Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor. “În bănci, întrebările se pun: A fost produsul bun până acum? Da. Ne-am implicat? Da. Cum este astăzi? Nu știm, trebuie să așteptăm să vedem cum va fi în viitor. Și aș mai pune întrebarea când va fi următoarea măsură și dacă vor mai apărea și în viitor alte modificări impuse”, spune Dănescu.
Ministerul Finanțelor a inițiat un proiect de hotărâre de guvern prin care va modifica mai multe acte normative, astfel încât noul indice IRCC, care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor variabile, să fie aplicat și în cazul creditelor acordate prin programul guvernamental Prima Casă. Întrucât în acest program marja băncii este fixă, limitată la cel mult 2%, dacă s-ar aproba acest act normativ ratele la aceste credite ar urma să scadă mai accentuat într-o prima etapă, având în vedere că IRCC este calculat acum folosind date din ultimele trei luni ale anului trecut. IRCC este în prezent de 2,36%, dar din iulie va urca la 2,63%.
Pentru bănci, rentabilitatea creditelor Prima Casă este mult mai mică decât a împrumuturilor ipotecare standard, iar o reducere suplimentară a dobânzii încasate, prin efectul legii poate implica intrarea pe pierdere.
Proiectul de HG pus în dezbatere de Finanțe ar urma să fie și el modificat. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat într-un interviu TV intenția de a modifica programul Prima Casă, prin impunerea unor "rate fixe" și asigurarea unor condiții mai avantajoase la obținerea unui credit. "Discutăm serios despre rate fixe și condiții mai ușoare la creditele pentru Prima Casă. Vrem să venim cu niște măsuri foarte serioase care să creeze facilități semnificative și să dinamizăm domeniul respectiv. Procedurile sunt. Creditul să fie luat în condiții mai avantajoase, să fie rambursat în condiții mai avantajoase. Dar în același timp dezvoltăm și sectorul de locuințe”, a declarat Dragnea.
Pentru 2009, programul Prima Casă a fost lansat în martie, când Fondul Național de Garantare a Creditelor a primit, din partea Ministerului Finanțelor, acord de distribuire pentru suma de 1,987 miliarde lei din plafonul total de 2 miliarde lei al garanțiilor de stat alocat pentru acest an.
La program participă 15 bănci finanțatoare: BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Marfin Bank, Credit Agricole, Leumi Bank și Intesa Sanpaolo Bank.
Prima Casă permite persoanelor care au până în 35 de ani să ia un credit imobiliar cu un avans de minimum 5% și cu costuri totale de finanțare plafonate, grație garanțiilor de stat.
De la lansarea programului în anul 2009 și până la finalul lunii decembrie 2018 au fost acordate 267.752 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,7 miliarde de lei.
Bancherii se declară bulversați de toate modificările legislative care i-au vizat în ultima perioadă și au făcut azi un apel la toate autoritățile responsabile, incluzând Guvernul și Parlamentul, pentru încheierea unui Pact care să asigure predictibilitate legislativă piețelor financiare.
Sergiu Oprescu, președintele Consiliului Director ARB și președinte executive al Alpha Bank, spune că un astfel de pact ar trebui să fie una dintre cele cinci priorități identificate de ARB pentru a crește intermedierea financiară. “Este necesar să încheiem un acord care să fie asumat la nivelul societății de cât mai mulți factori implicați pentru a asigura predictibilitatea legislației în următorii 10 ani. În ultimii ani am numprat nu mai puțin de 50 de inițiative legislative care au încercat să amendeze sectorul financiar contrazicând legități economice. Majoritatea au fost declarate neconstituționale, dar între timp au produs costuri semnificative pentru sistemul bancar”, a declatrat Oprescu. În opinia sa, creștrea creditării este singura șansă pentru recuperarea decalajelor, pe lângă investiții, iar prioritare pentru sectorul financiar ar trebui să fie, pe lângă stabilitatea reglementărilor, dezvoltarea educației financiare, digitalizarea și consolidarea încrederii în industrie.
