Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară în ședința de Consiliul de astăzi. Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit despre "normalizarea" politicii monetare, prin aducerea dobânzilor din piață mai strâns în jurul dobânzii cheie. Decizia trebuie să vină la momentul potrivit, spune Isărescu, pentru a evita intrările de capital speculativ.
BNR vrea să reducă marja de mișcare a dobânzilor în piață la +/- 1% față de dobânda cheie, față de intervalul de +/- 1,5% din prezent, a spus Isărescu, într-un briefing de presă. BNR numește acest proces “normalizare”, în condițiile în care dobânda cheie este la 1,75% de aproape doi ani, iar dobânda overnight din piață e la circa 0,5%. Isărescu amnitește că s-a plecat de la o marjă de variație de 4%.
“De ce am păstrat această marjă mare? Datorită intrărilor de capital”, spune guvernatorul. El a explicat că într-o țară ca România, cu opinia publică foarte sensibilă la variațiile de curs, o marjă mai strânsă ar fi adus volatilitate, în funcție de intrările și ieșirile capitalurilor pe termen scurt.
Pe de altă parte, deprecierea leului din ultima perioadă este considerată nesemnificativă de către Isărescu, în condițiile în care variația a fost de 2%.
“Căutăm momentul oportun să nu cumva să încurajăm intrările de capital (...) Nu e o temere numai la noi. E peste tot în lume. Atragerea de capitaluri pe termen scurt este una din marile probleme devoalate de către criză ca fiind extrem de periculoase, mai ales pentru țările emergente”, adaugă Isărescu, care a făcut referire la decizia Băncii Centrale a Poloniei de a amâna pentru anul viitor creșterea dobânzii cheie, aflată la 1% în prezent.
Guvernatorul mai spune că reducerea rezervelor minime obligatorii la valută se poate întâmpla oricând, în condițiile în care soldul creditului în valută scade. Din 2012 a scăzut de la circa 70% din total credit la 43%. BNR crede că o zonă de confort este de circa 30% din soldul total al creditului.
De regulă, eliberarea pasivelor băncilor din rezervă s-a suprapus cu emisiuni de titluri de stat în euro de către Ministerul Finanțelor.
La lei nu este nevoie de o scădere a RMO, în condițiile în care lichiditatea este ridicată în piață. Isărescu spune că firmele și statul nu au profitat de contextul de dobânzi scăzute, în condițiile în care crește doar creditul pentru persoane fizice.
