Rata creditelor neperformante pentru debitorii care au apelat la suspendarea ratelor în pandemia COVID-19 este de peste trei ori mai mare decât a celor care nu au beneficiat de moratorii, arată datele publicate Banca Națională a României. Guvernul a pus în dezbatere un nou moratoriu, de această dată pentru debitorii afectați de inflație. Banca centrală avertizează că indicatorii ar putea fi afectați de calitatea activelor și solvabilitatea instituțiilor de credit.
Creșterea riscului de credit este unul dintre principalele riscuri la adresa sectorului bancar, potrivit celei mai recente ediții a raportului de stabilitate. Guvernul a pus în dezbatere un nou proiect prin care vrea să scutească de la plata ratelor pentru o perioadă de până la 9 luni pe debitorii – persoane fizice și firme – care au înregistrat o creștere a cheltuielilor, respectiv o scădere a rezultatului net în ultimele luni, în condițiile creșterii generale a prețurilor.
Dacă 15% din debitori vor apela la amânarea ratelor, așa cum s-a întâmplat în cazul moratoriilor COVID 19, lichiditatea băncilor ar rămâne adecvată, însă ar apărea provocări pe benzi de scadență și monede, arată BNR. O problemă suplimentară pentru bănci vine însă din faptul că spre deosebire de 2020, acum nu s-a anunțat nicio scutire de provizioane pentru împrumuturile cu ratele suspendate.
”Impactul noilor moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor și de solvabilitate a instituțiilor de credit va fi influențat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat împrumuturilor care beneficiază de noi moratorii”, arată BNR.
Firmele care au apelat la moratorii au ajuns să genereze o rată a creditelor neperformante de 14%, față de 4,2% în cazul celor care nu au apelat la astfel de facilități, arată datele BNR. Companiile din construcții, utilități și industria extractivă au cele mai ridicate rate de neperformanță.
Firmele de construcții care au apelat la amânarea ratelor (circa 11% din totalul celor cu împrumuturi) au ajuns la o rată de neperformanță de circa 13,5%, față de circa 8% în cazul celor care nu au solicitat suspendarea ratelor. Datele sunt similare și în cazul companiilor de utilități și a celor din industria extractivă. În cazul firmelor care prestează servicii pentru populație și care au avut de suportat cel mai puternic impact al perioadei de restricții de mișcare. Ponderea celor care au apelat la amânarea ratelor este de aproape jumătate, însă doar circa 10% dintre acestea au ajuns în stadiu de neperformanță, nivel dublu față de societățile care nu au amânat plata ratelor, ceea ce indică în opinia BNR o problemă temporară de lichiditate.
”Având în vedere vulnerabilitatea mai ridicată a creditelor ce au apelat în trecut la moratorii, perspectivele de deteriorare a calității activelor pe termen mediu ar putea fi alimentate suplimentar de măsuri similare”, arată BNR.
În cazul populației, rata creditelor neperformante pentru cei care au apelat la suspendarea ratelor este de 9%, față de 3% în cazul celor care nu au solicitat o întrerupere a plăților.
De departe cel mai ridicat nivel este în cazul creditelor de consum negarantat ce au beneficiat suspendarea ratelor – 16%, cu 10 puncte procentuale peste nivelul înregistrat de către debitorii care nu au apelat la facilitatea de suspendare.
În cazul creditelor Prima Casă, deși neperformanța este în ansamblu redusă, în cazul celor care au beneficiat de amânarea ratelor este cu 2,7 puncte procentuale mai ridicată decât în cazul celor care nu au avut astfel de înlesniri.
Creșterea dobânzilor este o altă sursă de risc pentru stabilitatea sistemului, mai cu seamă riscul este mai ridicat în cazul creditelor ipotecare, care au preponderent dobânzi variabile și maturități lungi, la o medie de 20 de ani. Cu dobânzile capitalizate la soldul creditelor, debitorii care vor amâna ratele vor avea nu doar sumă mai mare de plată, dar posibil și rate mai ridicate la reluarea plăților ca urmare a dobânzilor mai ridicate de referință ce vor fi în piață anul viitor.
”Totodată, actualul context de creștere a ratelor de dobândă, coroborat cu efectul capitalizării dobânzilor aferente creditelor cu moratorii, este de natură să conducă la creșterea cuantumului ratelor datorate de debitori în viitor, aspect care va cântări în decizia debitorilor de a apela la noul moratoriu”, se arată în raport.
BNR se așteaptă să crească gradul de îndatorare al populației ca urmare a dobânzilor mai ridicate. Ponderea celor cu un nivel al ratelor în veniturile lunare de peste 50% ar urma să crească la circa 8% de la 2% în prezent, în cazul creșterii dobânzilor cu 4 puncte procentuale. O creștere de 4 puncte a dobânzii este estimată de BNR să ducă la o majorare a ratei nepeformanței cu 0,8 puncte procentuale.
ROBOR la 3 luni, referință pentru creditele în lei acordate înainte de 2019, a crescut față de iunie 2021 de la 1,5% la peste 6%.
