Banii din împrumutul de 3,3 miliarde de dolari au intrat în conturile Ministerului Finanțelor

Fondurile aferente emisiunii de obligațiuni în dolari de săptămâna trecută, prin care statul a împrumutat 3,3 miliarde de dolari, au intrat marți în contul Ministerului Finanțelor. Profit.ro a scris despre împrumut la începutul săptămânii trecute. Împrumutul  3,3 miliarde de dolari reprezintă un record pentru o finanțare atrasă prin vânzarea de obligațiuni în dolari. Statul a luat și în luna mai 3,3 miliarde de euro de pe piața externă, după alte 3 miliarde de euro în luna ianuarie. La acestea se adaugă sume consistente atrase lunar de pe piața internă, acolo unde Ministerul Finanțelor stabilește, de asemenea, recorduri.

Emisiunea de euroobligațiuni lansată în data de 7 iulie 2020 de Ministerul Finanțelor s-a bucurat de un interes deosebit din partea investitorilor, România revenind pe piața USD pentru prima oară din 2018, a transmis ministerul printr-un comunicat.

CITEȘTE ȘI Finanțele lansează pentru populație, prin programul Fidelis, titluri de stat în lei și euro, vândute prin bănci și listate la bursă

Punctele de interes ale emisiunii

• Prima tranzacție de euroobligațiuni denominată în USD realizată de România în 2020, cu o tranșă dublă, 10 ani lung în sumă de 1,3 miliarde dolari și 30 ani lung în sumă de 2 miliarde dolari, după cele două tranzacții realizate în prima jumătate a anului care au fost denominate în euro.
• Este prima tranzacție în USD realizată de România după 2 ani de absență de pe această piață, fiind cel mai mare volum atras de pe piețele externe de capital în dolari americani
• O reducere consistentă a costului față de nivelul inițial lansat în piață, de 25 de puncte de bază.
• O valoare a cupoanelor de plată (3% pentru 10 ani lung  și 4% pentru 30 ani lung), net inferioară cupoanelor aferente tranzacțiilor în USD efectuate în anii anteriori – 2018 (cupon de 5,125% pentru 30 ani), 2014 (cupon de 4,875% pentru 10 ani și 6,125% pentru 30 ani), 2013 (cupon de 4,375% pentru 10 ani) și 2012 (cupon de 6,750% pentru 10 ani).
• Emisiunea s-a bucurat de o cerere foarte mare din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 8 miliarde dolari), dar și la închiderea tranzacției când nivelul cererii s-a menținut la un nivel record, de 7,4 miliarde dolari.

"Împrumutul va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanțare în creștere, rezultate din deficitul bugetar și volumul refinanțării datoriei publice”, a declarat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor.

Valoarea totală a emisiunii este de 3,3 miliarde dolari, cu o subscriere finală de 7,4 miliarde dolari, prin participarea unui număr de peste 400 de investitori. Fondurile aferente acestei tranzacții au fost încasate marți, 14 iulie.

Emisiunea a fost realizată în două tranșe, din care 1,3 miliarde dolari cu maturitatea de 10 ani lung, cu un randament de 3.045% și o rata de dobândă de 3.00% pe an și 2 miliarde dolari cu maturitatea de 30 ani lung, cu un randament de 4,00% și o rata de dobândă de 4,00% pe an.

Față de valorile cu care au fost lansate inițial în piață cele două tranșe, de 265 puncte de bază peste cotația de referință Mid-Swap pentru maturitatea de 10 ani lung și randamentul de 4,25% pentru maturitatea de 30 ani lung, costurile au fost reduse cu 25 puncte de bază, obținându-se în final prime de emisiune de 5 puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani lung, respectiv 3 puncte de bază pentru maturitatea de 30 ani lung.

CITEȘTE ȘI Încă o licitație slabă pentru Ministerul Finanțelor, a doua la rând

Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere al tipurilor de investitori. În privința, tipurilor de investitori, în ambele tranșe se poate observa preponderența investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat și bănci comerciale. De asemenea, este de remarcat o creștere a participării investitorilor din Asia (11% în cazul tranșei de 30 ani lung) și a participării în proporție de peste 65% a marilor investitori activi pe piețele internaționale de capital din SUA și Marea Britanie pentru ambele tranșe.

În ceea ce privește distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 10 ani lung (cu scadență la 14 februarie 2031), aceasta a fost următoarea: Marea Britanie 39%, SUA 27%,România10%, Restul CEE 2%, Germania 4%, Austria/Elveția 4%, Benelux 3%, Țările Nordice 2%, Sudul Europei 2%, Franța 1%, Asia 3% , Restul lumii 3%.

Pentru maturitatea de 30 ani lung (cu scadență la 14 februarie 2051), distribuția geografică a investitorilor a fost următoarea: SUA 37%, Marea Britanie 29%, România 3%, restul CEE 1%, Germania 4%, Austria/Elveția 6%, Benelux 4%, Țările Nordice 1%, Sudul Europei 2%, Asia 11%, restul lumii2%.

Distribuția pe categorii de investitori pentru maturitatea de 10 ani lung a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 68%,10% către bănci comerciale și private, 14%către fonduri de pensii și companii de asigurări și 6% către fonduri de investiții.

Pentru maturitatea de 30 ani lung, distribuția în funcție de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 67%, bănci comerciale și private 3%, fonduri de pensii și companii de asigurări 19% și fonduri de investiții 9%.

Tranzacția a fost intermediată de Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, HSBC Bank plc, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc și Raiffeisen Bank International AG.