Șefii băncilor din România așteaptă revenirea creșterii economice anul viitor și o accelerare a creditării, care va depinde însă de situația sanitară, dar și de cadrul legislativ. Bancherii așteaptă o creștere a digitalizării, după o accelerare deja în acest an, dar și o creștere a împrumuturilor neperformante, mai ales în condițiile în care o parte din firmele care au beneficiat deja de amânări ale ratelor vor intra în insolvență.
Băncile sunt pregătite să susțină revenirea economică de anul viitor, spune Francois Bloch, directorul executiv al BRD. “Situația sanitară va continua să fie problematică până la jumătatea anului viitor. Dar unele sectoare, deja o vedem, vor recupera și vor reveni la un mod normal de funcționare”, spune Bloch, în cadrul videoconferinței FinConf România.
“Ne așteptăm la o revigorare a activității economice și la o revigorare a creditării. În zona creditelor ipotecare cererea a fost susținută în acest an, arată o bună încredere a consumatorilor. Pe de altă parte, în zona investițiilor companiilor am văzut mai multă timiditate, anumite amânări de planuri, probabil că se vor relua anul viitor”, spune Mihaela Bîtu, directorul executiv al ING Bank România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Analiștii bancari prognozează o creștere a produsului intern brut anul viitor, însă scăderea producției din 2020 ar urma să fie recuperată doar în 2022, după ce criza generată de pandemia COVID-19 a dus la o prăbușire a activității economice în primăvară. Bîtu spune că multe lecții au fost învățate din precedenta criză. “Observăm un comportament foarte responsabil. Observăm o creștere a economisirii, e un lucru bun, și observăm o continuare a creșterii creditării”.
“Dacă la criza trecută sistemul bancar a avut o atitudine pasivă, și nu putea oricum face prea multe, de această dată sistemul bancar a avut o atitudine foarte promptă, activă. Înainte de a apărea moratoriul public, băncile au aplicat moratoriul privat”, adaugă Radu Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al Libra Bank.
Dar băncile se așteaptă totuși ca, după un an 2020 în care nivelul ratelor neperformante a fost ținut jos ca urmare a moratoriilor acordate de bănci și guvern, acesta să crească din 2021.
“Vom avea o creștere importantă de credite nepeformante. Cuvântul cheie în 2021 se va numi restructurare. Restructurarea activității în bănci, la restructurarea creditelor și mai puțin la reeșalonare”, crede Ghețea. “Nu trebuie să ne panicăm, dar nu trebuie să stăm nici liniștiți în acoperirea acestei situații. Vom ieși din pandemie și se vor număra și pagubele”, adaugă el.
Bloch spune că băncile vor fi nevoite să gestioneze creditele nepeformante, dar că sunt pregătite pentru că au prevăzut în modelul de afaceri capital suplimentar pentru absorbirea pierderilor. “Această criză va fi dificilă pentru un număr de actori economici și băncile vor trebui să susțină creditele pentru o parte dintre ei în caz de insolvență”.
Bancherii au speranța că noul Parlament va veni cu mai puține inițiative legislative care să le vizeze.
“Avem nevoie de o predictibilitate a cadrului de reglementare”, spune Sergiu Oprescu, președintele Alpha Bank și președinte al Asociației Române a Băncilor. “Ar trebui să avem toate gradele de libertate pentru a administra cu succes creșterea de neperformante”, adaugă Oprescu.
Florin Dănescu, directorul executiv al ARB, spune că “timp de 5 ani a fost un asalt legislativ negativ la adresa industriei bancare și financiare cu peste 50 de inițiative legislative”. Chiar și în acest an au fost 10 proiecte dezbătute la Curtea Constituțională, iar alte inițiative au venit din Parament. “Moratoriile au fost supuse unei tevaturi legislative de a fi schimbate de la o zi la alta”, arată Dănescu.
“Industria bancară a acționat extrem de curajos, am avut luni de creștere a creditării superioară celei de anul trecut. Am accelerat când pe contrasens veneau extrem de multe pericole”, adaugă Dănescu.
Bloch atrage atenția asupra subcapitalizării companiilor din România, în timp ce băncilor li s-a cerut să nu distribuie dividende anul acesta pentru a păstra rezerve de capital. “Companiile non-bancare din România nu au avut aceleași constrângeri și continuă să plătească dividende, punând recuperarea economică în risc, pentru că ai nevoie de capital pentru a putea trece prin criză, dar și pentru a putea beneficia de oportunități, pentru a accesa credit de la bănci”, spune Bloch.
Circa 4 din 10 firme au capitaluri negative, adică datorii mai mari decât activele. Această problemă este un sistemică și ar trebui rezolvată la nivel național, adaugă șeful BRD.
Cheia pentru creșterea economică viitoare stă în accesarea fondurilor europene, crede Sergiu Oprescu. “Cred că băncile vor juca un rol foarte important în intermediere”.
Pe lângă fondurile europene care pot fi utilizate pentru investiții în infrastructură, agricultură, educație, și sănătate, Bloch spune că România ar putea profita și din relocarea lanțurilor de producție.
Bancherii se așteaptă la o continuare a digitalizării și în 2020 și așteaptă ca noul Parlament să adopte legislație care să clarifice semnătura digitală.
