Instanțele nu judecă situația de fapt a cauzelor, în etapa procesuală de soluționare a cererilor de suspendare, ci doar verifica dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ, a afirmat directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, într-o postare pe Facebook.
"Operatorii economici financiar-bancari au dreptul prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001 de a contesta procesele-verbale de constatare a contravenției într-un termen de 15 zile de la comunicare, drept de care aceștia au înțeles să uzeze. De asemenea, față de actele administrative emise, aceștia (băncile - n. r.) au formulat cerere de suspendare a executării măsurilor prevăzute în Ordinele președintelui ANPC Horia Constantinescu (ori până la judecarea pe fond a cererii de anulare, ori până la soluționarea definitivă a acestora), iar instanțele de judecată au admis aceste cereri și au mai formulat cerere de anulare a Ordinelor, cauze ce nu s-au soluționat până în acest moment", a precizat directorul general al ANPC.
El a explicat că dosarele unde s-au soluționat cererile de suspendare prin admiterea acestora au avut în vederea doar faza procesuală a fondului, ANPC - Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor având un termen de recurs de 5 zile de comunicare de care se va prevala, arată Agerpres.
VEZI AICI ȘI DOCUMENT ANPC ordonă băncilor să recalculeze creditele și să reducă "optim" gradul de îndatorare. Președintele Constantinescu acuză ”acțiuni de intimidare" și "portavocile băncilor". Către Profit.ro: Nu vă răspund, sunteți... portavocea Bancpost (care a dispărut-n.r....)
"În această etapă procesuală de soluționare a cererilor de suspendare, instanțele nu judecă situația de fapt a cauzelor, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în acest sens, ci doar verifică dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Din practica judiciară de la nivel instituțional a reieșit un procent foarte mare de acte administrative suspendate până la soluționarea cererilor de anulare, acestea nefiind primele cauze prin care s-a dispus suspendarea, inclusiv Ordinul președintelui ANPC Bogdan Pandelică aferent Raiffeisen Leaks a fost suspendat, însă ca urmare a soluționării cererii de anulare instanțele de judecată au dispus menținerea actului administrativ, iar operatorul financiar-bancar a restituit aproximativ 25.000.000 de euro către consumatori", a scris Anghel.
Potrivit acestuia, prin actele administrative emise trebuie să se înțeleagă faptul că operatorii economici trebuie să aibă în vedere o mai bună informare a consumatorilor, încă din faza precontractuală, chiar dacă utilizează FEIS (Fișa Europeană de Informații Standardizate). De asemenea, trebuie să expună transparent riscurile consumatorilor la semnarea unui contract, dar și informații cu privire la rambursarea unui credit, neexcluzând riscurile la care se supun contractând un credit cu o rată variabilă în detrimentul unuia cu o rată fixă.
"Este de precizat și faptul că indicele de referință reprezintă media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice atribuite tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior, astfel că operatorii financiari-bancari au atât cunoștință despre valorile acestuia, cât și putere de predictibilitate asupra acestuia", a punctat Paul Anghel.
Directorul general al ANPC a precizat că, în momentul semnării contractelor, consumatorii nu aveau cunoștință de fluctuațiile ce vor urma, aceștia încadrându-se în gradul de îndatorare de 40% doar în momentul semnării contractului.
"În prezent niciun consumator ce a contractat un credit pe termen lung nu se mai încadrează, însă la data și ora semnării documentelor operatorii financiar bancari aveau cunoștință de fluctuațiile ce vor urma", a completat Anghel.
Potrivit acestuia, operatorii financiari nu au prezentat consumatorilor mai multe variante (la data și ora controlului neputând face dovada în acest sens). Astfel, aceștia au specificat o singură variantă eligibilă pentru încadrare, de altfel cea profitabilă pentru bănci, însă deși consumatorii se încadrau în momentul contractării pentru această variantă, după nici măcar un an aceștia depășeau gradul de îndatorare.
"De exemplu: consumatorii primesc o ofertă unde graficul de rambursare este cu o rată de maxim 2.000 de lei/lunar (aceștia fiind în cadrul gradului de îndatorare de 40%, după modificarea indicelui IRCC aceștia ajung la o rata de 2800 lei/lunar)", a explicat Paul Anghel.
În opinia sa, se impune ca operatorii economici să aibă în vedere gradul de inferioritate al consumatorilor, atât din punct de vedere al cunoștințelor în domeniu, cât și din punct de vedere financiar, creditarea să fie una responsabilă, iar informarea să fie completă și corectă.
Totodată, el a afirmat că s-a reținut prin documentele de control faptul că este "echitabil pentru consumator și în acord cu buna credință în semnarea contractelor este ca anuitatea constantă să fie formată din rata creditului descrescătoare și dobânda crescătoare".
"Teoretic, prin practica aceasta, operatorul economic și-a asigurat încasarea întregului capital în prima parte de executare a contractului de credit, lăsând de fapt tot riscul contractului în seama debitorului. Din constatărilor agenților se poate observa faptul că împrumutații se află în mod vădit într-o situație profund defavorabilă față de bănci, atât timp cât deși de la data contractării au trecut ani de zile, până în prezent, aceștia nici măcar nu au început să achite creditul, rambursând exclusiv dobânzi. De aceea, operatorul financiar-bancar trebuie să se conformeze în scopul refacerii echilibrului contractual între profesioniști și consumatori, urmând a opera o reașezare a prestațiilor contractuale, prin restructurarea ratei lunare într-o formulă echitabilă.", a notat Anghel.
El a subliniat că măsurile dispuse prin actul administrativ sunt pentru practicile comerciale înșelătoare identificate și vin în sprijinul consumatorilor.
Paul Anghel susține că "se impune emiterea unor noi grafice de rambursare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de consumatori în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului, astfel încât consumatorii medii să poate beneficia de egalitatea dintre părțile contractului, dar și pentru existența echilibrului contractual, astfel încât consumatorii să ia o decizia de tranzacționare în cunoștință de cauză și de a anticipa orice cost sau metoda de calcul înșelător".
De asemenea, potrivit acestuia, se impune ca operatorul-financiar bancar să dispună refacerea echilibrului contractual în contractele sale în curs de desfășurare, urmând a opera o reașezare a prestațiilor contractuale, prin restructurarea ratei lunare într-o formulă echitabilă, astfel încât să se respecte prevederile de mai sus cu privire la stabilirea unor rate egale ale principalului datorat, oferindu-se consumatorilor posibilitatea de a opta, făcând dovada în acest sens.
Totodată, Paul Anghel a subliniat că, în vederea încheierii de noi contracte, băncile trebuie să prezinte în mod obligatoriu varianta de calcul cu rate egale de principal pe lângă celelalte tipuri de produse prezentate, astfel încât consumatorul mediu să fie informat în mod complet, corect și precis asupra deciziilor de tranzaționare pe care urmează să le adopte în cunoștință de cauză, asigurând dovada în acest sens pentru toate variantele prezentate.
"Operatorul financiar-bancar se va asigura de faptul că nu se va depăși gradul de îndatorare inițial al consumatorilor, atât pentru contractele în curs de desfășurare, cât și pentru contractele viitoare, iar în situație contrară, se vor dispune de urgență luarea de măsuri pentru a veni în sprijinul acestora cu soluții optime, întrucât consumatorul se află încă de la începutul contractului în poziție de inferioritate atât financiară, cât și din punct de vedere al cunoștințelor în domeniu", a mai scris Anghel.
De asemenea, Paul Anghel a precizat că băncile trebuie să comunice în scris consumatorilor și riscurile la care se supun pe întreaga durată a contractului și motivele legate de calificarea acestora la oricare dintre variante produselor financiare."
"Nu este o problemă doar de aritmetică cum fals s-a lăsat să se înțeleagă, ci este o problemă de dezechilibru contractual de manipulare în interesul unei părți!", a mai scris directorul general al ANPC.
După Banca Transilvania, BRD și Alpha Bank, și Raiffeisen România a câștigat în instanță suspendarea ordinului ANPC prin care se cerea recalcularea ratelor la credite.
La momentul aplicării amenzilor, ministrul Economiei, în subordinea căruia funcționează ANPC, a transmis că va analiza și va dispune măsurile care se impun în cazul în care instanța va da dreptate băncilor. Între timp, portofoliul a fost preluat de un alt ministru, la rotativa premierilor.
Alte litigii pe aceeași speță au loc la Curtea de Apel București - pronunțarea pentru o parte dintre ele a fost amânată pentru 30 iunie. În dosarul deschis de ING, curtea a amânat cauza până pe 27 iulie. La aceeași dată din iulie a primit termen și Patria Bank. Alte bănci au depus cereri de suspendare mai târiu, cea a Garanti, spre exemplu, fiind înregistrată abia acum două zile.
Băncile din România au cerut recent în instanță anularea proceselor verbale de contravenție primite de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și suspendarea efectelor ordinului emis de președintele ANPC prin care ar fi obligate să emită noi grafice de rambursare pentru credite și să ia măsuri “optime” pentru reducerea gradului de îndatorare în cazul unor debitori.
ANPC a sancționat 19 bănci pentru ”acțiuni înșelătoare” privind caracteristicile principale ale produselor de creditare.
BRD, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank, Alpha Bank, OTP Bank, First Bank și Credit Europe Bank au solicitat la judecătorie anularea proceselor verbale de contravenție emise de ANPC în 15 mai. Acest litigii nu au primit încă termen și probabil va dura ani până vor primi decizii definitive. Este posibil ca și celelalte bănci să fi contestat procesele verbale și dosarele să nu apară pe portalul instanțelor.
Președintele ANPC a emis un ordin prin care obligă băncile să emită noi grafice de rambursare în care principalul datorat de consumatori să fie rambursat ”în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului”, ceea ce ar însemna trecerea la un sistem de rate descrescătoare, în care ratele curente ar crește cu circa 30%, deși suma totală de plată ar scădea. Altă interpretare este aceea că băncile ar trebui să împartă fiecare rată în jumătate capital, jumătate dobândă, ceea ce nu are sens – creditele s-ar închide într-un interval foarte lung de timp.
Opțiunea pentru a trece la noul sistem de rate ar urma să aparțină consumatorului, arată ordinul ANPC.
O altă prevedere a ordinului, care ar putea ridica mai multe probleme pentru bănci, arată că acestea ar trebui să vină cu ”soluții optime” pentru reducerea gradului de îndatorare pentru clienții a căror costuri cu ratele reprezintă un procent mai mare în venituri față de momentul contractării creditului. Decizia ANPC nu face referire la limita de îndatorare de 40% prevăzută de regulamentele BNR, ci la nivelul inițial de îndatorare a debitorului, și nici nu oferă alte detalii despre cum ar trebui să procedeze băncile.
Pe medie, la nivelul primului trimestru din 2023, gradul de îndatorare pentru creditele în sold era de 41%, nemodificat în ultimii doi ani și în scădere de la nivelul de circa 45% din 2018, potrivit datelor de la BNR.
Sancțiunea ANPC a fost criticată nu doar de bănci, cum era de așteptat, ci și din interiorul ANPC, având în vedere că se leagă de modalitatea prevăzută de lege privind rambursarea creditelor, aceea în rate egale, care presupune că debitorul plătește mai multă dobândă în perioada inițială a creditului.
În conferința de presă în care a prezentat sancțiunile, conducerea ANPC a arătat că debitorii plătesc mai mult decât le-a fost prezentat inițial în graficele de rambursare și că de aici apar problemele, ceea ce este adevărat în multe cazuri, însă acest lucru nu are legătură cu modul de amortizare a creditului, ci cu faptul că împrumuturile au fost acordate preponderent cu dobândă variabilă, ceea ce a făcut ca ratele să sară abrupt cu ocazia creșterii inflației și a dobânzilor interbancare.
