Reprezentanții sectorului financiar revin cu o nouă poziție împotriva deciziei recente a Consiliului Concurenței, care a sancționat cele 10 bănci din panelul ROBID-ROBOR cu o amendă record, pe motiv că ar fi încălcat regulile concurențiale. Deși susține că băncile nu au făcut un cartel în sensul clasic, în care să stabilească obscur nivelul ROBOR, președintele Consiliului Concurenței explică cum modul prin care băncile cotează în intervalul de fixing zilnic, prin faptul că își văd reciproc cotațiile, denaturează indicii rezultați.
Băncile resping din nou ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și atacă comunicările Consiliului Concurenței pe marginea deciziei.
„Evoluția ROBOR trebuie înțeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani - inflație, incertitudine, dezechilibre fiscale și creșterea costului finanțării - și nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar”, se arată într-o scrisoare deschisă comună, semnată de Bogdan Neacșu (președinte al directoratului CEC Bank), din partea Asociației Române a Băncilor, și de Sergiu Manea (președinte executiv al BCR), din partea Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România.
Autorii atribuie creșterea ROBOR, care a urcat de la sub 2% la 8% într-un interval relativ scurt, pe fondul de inflației ridicate, incertitudinilor globale, presiunilor pe lichiditate, creșterii costului banilor, dezechilibrelor fiscale și deteriorării condițiilor macroeconomice din România.
„A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovății, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega și a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un țap ispășitor și a vinde oamenilor iluzia unor bani ușor de obținut, în timp ce problema reală derivă din inflație și politicile inflaționiste care au scumpit costul vieții”, arată reprezentanții băncilor.
Statul lovește în propriul mecanism de finanțare, acuză autorii. Băncile sunt principalii finanțatori ai economiei, dar și principalii finanțatori ai statului. Circa jumătate din datoria publică este emisă către piața internă, achiziționată de bănci și fondurile de pensii. Grupurile bancare internaționale ce dețin mare parte dintre băncile din România achiziționează și o parte din emisiunile de obligațiuni de pe piețele externe.
„Când statul - reprezentat de Consiliul Concurenței - delegitimează public și pe nedrept sistemul bancar, lovește în propriul canal de finanțare, în credibilitatea României și în costurile suportate de întreaga economie. Stabilitatea bancară reprezintă o infrastructură critică pentru stat, economie, companii și populație, nu un privilegiu al băncilor.
România nu poate cere încredere de la piețele internaționale, în timp ce atacă public, fără dovezi clare, una dintre principalele sale surse de credibilitate financiară”, se arată în scrisoare.
Mai departe, băncile acuză rezultatele diferite ale anchetei față de precedenta care a vizat piața ROBOR, încheiată în 2013, în care Concurența nu a găsit o încălcare a regulilor. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului, susține că actuala anchetă s-a uitat la alte elemente, pe când precedenta viza un episod mai scurt, din 2008, când piața era sub impactul crizei financiare globale.
Concurența acuză modul în care funcționează piața ROBOR, deși în același timp susține că nu este nevoie de o schimbare de reglementare. Cum a arătat Profit.ro, principalul argument al băncilor este că reglementările BNR le obligă să aibă o transparență totală și continuă a cotațiilor în piața financiară, încă de acum 30 de ani, chiar și în perioada de fixing pe care Concurența o consideră sensibilă.
„Piața ROBOR a funcționat și funcționează într-un cadru cunoscut, reglementat și transparent. Nu poți cere transparență și apoi transforma transparența în vulnerabilitate, generând neîncredere inclusiv cu privire la activitatea unei alte instituții publice și declanșând astfel un conflict instituțional. Nu poți cere conformare și apoi sancționa conduita desfășurată în cadrul respectiv, cu atât mai mult cu cât nici nu se indică motivele sau normele încălcate”, arată autorii scrisorii.
„O instituție cheie a statului nu poate acționa drept unealtă de retorsiune populistă. Se legitimează ideea ca orice instituție e armă de atac, presiune, anulare a realităților inconvenabile”, adaugă autorii.
Reprezentanții instituțiilor financiare mai consideră și că, dincolo de impactul asupra băncilor, decizia Concurenței afectează și credibilitatea în fața investitorilor, partenerilor financiari, a agențiilor de rating, companiilor și piețelor. Totodată, ei avertizează că prețul va fi plătit în cele din urmă tot de economie.
„Populismul financiar lasă note de plată grele în economie”, avertizează autorii. „Capitalul și investitorii fug de arbitrar și de ostilitate administrativă motivată de miraje populiste”, adaugă ei.
Reprezentanții băncilor mai spun că vor analiza și vor comunica daunele produse.
Noua poziție a băncilor vine după ce și Banca Națională a României a venit cu o reacție dură la adresa sancțiunilor Concurenței, precum și ale declarațiilor lui Chirițoiu, cerând public lămuriri în mai multe puncte, inclusiv în privința faptelor anticoncurențiale acuzate de CC, raportarea lor la regulamentele bancare în vigoare, precum și aprecierile CC cu privire la nivelul corect al ROBOR.
Președintele Concurenței a vorbit în mai multe rânduri, inclusiv în comunicatul oficial al instituției, despre „fracțiuni de procent” în ceea ce privește abaterea ROBOR ca urmare a comportamentului băncilor.
Concurența consideră că și prognozele publicate de bănci privind inflația sau nivelul dobânzilor ar însemna presupuse semnale între bănci prin care și-ar coordona pozițiile.
