Compania Hexi Pharma, condamnată penal în primă instanță la începutul anului trecut cu amendă de 2,6 milioane lei și ordin de dizolvare pentru înșelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor prin vânzarea de dezinfectanți diluați către sute de spitale, a intrat în insolvență, instanța de judecată admițând cererea proprie a firmei în acest sens.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Motivarea verdictului de admitere a solicitării de intrare în insolvență a Hexi Pharma nu a fost încă redactată. Fabrica a fost închisă după ce s-a descoperit că această firmă ar fi livrat spitalelor din România dezinfectanți neconformi.
În aceste condiții, rămâne de văzut ce se va întâmpla, pe perioada procedurii de insolvență, cu obligația stabilită în sarcina Hexi Pharma în procesul penal, dacă aceasta va rămâne definitivă, de plată a unor despăgubiri în valoare totală de circa 90 milioane lei către un număr de 128 de spitale din țară care s-au constituit părți civile, suma reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziționate de la Hexi Pharma de către acestea. De asemenea, în același proces s-a decis confiscarea sumei de 36 milioane lei de la Hexi Parma, obținută de companie de la alte 205 spitale de stat și private din țară, care nu se constituiseră părți civile până la acel moment.
Legea insolvenței prevede că acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului nu se suspendă ca urmare a intrării în insolvență. Pe de altă parte, același act normativ stipulează că "Dacă la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu devenise opozabil terților, înscrierile, transcrierile, intabulările și orice alte formalități specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse în cursul unui proces penal în vederea confiscării speciale și/sau extinse, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect față de creditori, cu excepția cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanță, autoritatea ori instituția competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii", iar "Înscrierile efectuate cu încălcarea acestui articol se radiază de drept".
Tot legea insolvenței prevede că creanța unei părți vătămate din procesul penal se înscrie sub condiție suspensivă (în tabelul de creditori), până la soluționarea definitivă a acțiunii civile în procesul penal în favoarea părții vătămate, prin depunerea unei cereri de admitere a creanței, iar în cazul în care acțiunea civilă în procesul penal nu se finalizează până la închiderea procedurii insolvenței, fie ca urmare a reușitei planului de reorganizare, fie ca urmare a lichidării, eventualele creanțe rezultate din procesul penal vor fi acoperite din averea persoanei juridice reorganizate sau, dacă este cazul, din sumele obținute din acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor ce au contribuit la aducerea persoanei juridice în stare de insolvență
În dosarul dezinfectanților diluați, Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, și Mihail Leva, director de producție, au fost condamnați în primă instanță la 3 ani, respectiv 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare.
Hexi Pharma și-a cerut prima dată insolvența în mai 2016, într-un moment în care se amplificau dezvăluirile din presă cu privire la dezinfectanții diluați din spitalele românești, însă în cele din urmă și-a retras solicitarea. Compania invocase, în cererea de insolvență, o datorie de 23,5 milioane de lei către bugetul de stat și către furnizori ai societății, dar și facturi în valută neachitate de peste 20 de milioane de euro către două firme offshore din Cipru. Una dintre acestea, conform datelor din spațiul public, ar fi avut legătură cu fostul patron al Hexi Pharma, Dan Condrea, iar cealaltă se regăsea în acționariatul Unilab SA, deținătoarea laboratorului care verifica produsele Hexi Pharma.
Firma și-a retras cererea de insolvență după ce instanța de judecată aprobase cererea procurorilor, de interzicere pe timp de 2 luni a dizolvării sau lichidării companiei.
Anul acesta, Hexi Pharma a mai formulat la instanță o cerere de intrare în insolvență, în martie 2020. Asta după ce, în februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) fusese înregistrată o sesizare cu un recurs în interesul legii formulată de procurorul general, privind interpretarea și aplicarea unor dispoziții din codul de procedură penală în raport cu procedura de insolvență a persoanelor juridice. Atunci, procesul de insolvență a fost suspendat până la soluționarea recursului în interesul legii.
În septembrie 2020, ÎCCJ a admis recursul respectiv și a statuat următoarea interpretare a dispozițiilor legale: "Interdicția inițierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează și dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență". Această decizie a ÎCCJ a făcut posibil ca Tribunalul București să admită acum cererea de intrare în insolvență a Hexi Pharma.
Pe 12 noiembrie, Curtea de Apel București ar putea pronunța în sfârșit sentința în apelul declarat atât de inculpați, cât și de părțile civile și de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, la decizia inițială de condamnare din ianuarie 2019. Cererea de intrare în insolvență a Hexi Pharma a fost înregistrată la instanța civilă pe 2 octombrie. Pe 30 octombrie, instanța penală a amânat pentru a treia oară consecutiv pronunțarea în apelul menționat. Judecătorii au rămas în pronunțare de pe 21 septembrie, termenele de pronunțare de până acum fiind 1, 15 și 30 octombrie.
În martie 2020 a apărut informația potrivit căreia statul ar urma să rechiziționeze fabrica de biocide a Hexi Pharma, închisă după tragedia din clubul Colectiv din 2015, și să o repună în funcțiune cu ajutorul specialiștilor din Ministerul Apărării, pe fondul nevoii masive de dezinfectanți generată de pandemia coronavirus. De atunci, nu s-a mai anunțat nimic pe această temă.
Prima ședință a adunării creditorilor Hexi Pharma, proaspăt intrată în insolvență, este programată în ianuarie 2021. Tot la cererea companiei, instanța a numit ca administrator judiciar firma Professional Sigma Insolv IPURL, înființată abia anul trecut.
La Registrul Comerțului, drept acționar majoritar al Hexi Pharma, cu 93,75% din capital, figurează în continuare Dan Condrea, decedat în 2016 în urma unui accident rutier. Asta deși văduva sa, Uliana Ochinchiuc, a câștigat definitiv procesul de succesiune în care a solicitat să i se transmită, în calitate de moștenitor, dreptul de proprietate asupra acestei participații, ea deținând deja dinainte restul de 6,25% din firmă. Administrator al Hexi Pharma este George Daniel Obreja.
Pe 30 octombrie, Curtea de Apel București a decis menținerea pentru încă 2 luni a interdicției dizolvării sau lichidării Hexi Pharma, a interdicției inițierii fuziunii, divizării sau reducerii capitalului social al firmei, a interzicerii înstrăinării activelor societății, cu excepția materiilor prime și ambalajelor existente în stocul acesteia, a interzicerii plăților și transferurilor bănești, cu excepția celor necesare pentru plata utilităților, salariilor și a altor cheltuieli de funcționare, inclusiv taxele datorate statului, precum și a interzicerii producerii și comercializării de produse biocide.
Potrivit rechizitoriului din dosarul Hexi Pharma, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, compania ar fi indus în eroare reprezentanții a 340 de unități sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calități mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentrația substanțelor active și la eficiența biocidă, precum și prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete și alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziție de produse biocide și pricinuindu-le o pagubă.
Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma ar fi folosit la Comisia Națională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fișe de prezentare ale produselor proprii, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă) în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, documente conținând mențiuni necorespunzătoare adevărului.
Parchetul mai arăta în rechizitoriu că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piața din România, la cvasitotalitatea unităților sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma ar fi înlesnit cu intenție nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, ar fi coordonat activitatea de vânzări desfășurată de companie, asigurând plasarea pe piață la aproape toate unitățile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenție nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, ar fi falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fișe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă), folosite de companie la Comisia Națională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, documente conținând mențiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.
Totodată, din probele administrate a reieșit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de șef de producție, ar fi ajutat la plasarea pe piața din România, la unitățile sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.
De asemenea, între 4 februarie 2014 și 9 martie 2016, Mihai Leva ar fi falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fișe de prezentare a produselor Hexi Pharma și fișe cu date de securitate), din care cele 16 fișe cu date de securitate le-a și întocmit, documente folosite de companie la Comisia Națională pentru Produse Biocide, în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, care conțin mențiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.
