Bugetul CNAS este în 2019 mai mare cu aproape 12% decât cel de anul trecut, adică, în termeni nominali crește cu aproape 4,2 miliarde de lei față de 2018, dar banii, deși este în continuare nevoie de fonduri, nu reprezintă o soluție universală pentru problemele din sistemul medical, a declarat Augustus Costache, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). O parte importantă a soluției este prevenția.
"Aceste creșteri (ale bugetului, n.r.) se îndreaptă, în primul rând către medicamentele fără contribuție personală, inclusiv spre cele din programele naționale curative și din contractele de tip cost-volum/cost-volum-rezultat. Pentru acest capitol bugetar, avem prevăzută o creștere de peste 30%, destinată să susțină atât consumul curent, cât și noile medicamente introduse condiționat și necondiționat în listă în cursul ultimului an. Este vorba de un total de 37 de DCI-uri, din care 8 introduse condiționat de încheierea de contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, iar 29 necondiționat. La ora actuală, CNAS are în derulare în total 41 de contracte de tip cost-volum și 3 contracte de tip cost-volum-rezultat pentru un număr de 25 de medicamente din ariile terapeutice oncologie, boli rare, hepatită cronică virală C, etc.", a spus reprezentantul CNAS.
Costache participă astăzi la Profit Health Forum, conferință care își propune să analizeze problemele actuale ale sistemului medical și să identifice soluții pentru rezolvarea acestora. Conferința, deschisă de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, este transmisă în direct de Profit TV, și este organizată cu sprijinul Team Innovation Media și al partenerilor ADRFR, Affidea și Janssen Romania.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pentru a da o dimensiune a activității din sistemul public de sănătate, dr Gheorghe Borcean, președinte al Colegiului Medicilor din România, a afirmat că într-un an, sunt facturate și decontate în jur de 45-46 milioane de servicii medicale, la care se mai adaugă un plus de 20% în sistemul privat.
"Am să dau cifre ca să înțelegem dimensiunea serviciilor medicale care au fost facturate și decontate de CNAS pentru medicina publică. Sunt 45-46 de milioane de servicii decontate de casă în medicina ambulatorie de specialitate, care include aici și laborator și biologic și imagistic, 3,5 milioane de spitalizări continue și încă 3,5 milioane de spitalizări de zi. Asta doar în sistemul public. Păstrând proporțiile, calculați cam o cincime din acestea, care se duc în privat și nu sunt decontate de către CNAS. Asta este cantitatea muncii noastre. Despre calitatea ei, sunt criterii de evaluare", a detaliat dr Gheorghe Borcean.
Casa de asigurări a început, încă de anul trecut, să insiste pe calitatea serviciilor medicale.
"Majorările financiare nu reprezintă panaceul pentru toate problemele sistemului sanitar din România. Anul trecut am început să creștem accentul pus în contractul cadru și în norme pe calitatea serviciilor medicale acordate asiguraților - aș aminti aici că pentru unele servicii am introdus condiții de decontare legate de modul în care trebuia efectuat serviciul respectiv - și vom continua să punem un accent tot mai mare pe acest aspect. Deocamdată, din motive lagate de întârzierea cu care a apărut Legea bugetului de stat pentru acest an, s-a prelungit până la 30 iunie aplicabilitatea normelor contractului-cadru și a normelor tehnice referitoare la programele naționale curative", a explicat purtătorul de cuvânt al CNAS.
Fondurile alocate de stat, oricât de mari ar fi, vor fi insuficiente, dacă sistemul medical se va limita doar să trateze boli deseori descoperite în stadiu avansat.
"Soluția nu este doar să investim cât mai mulți bani și să asigurăm cele mai noi și mai performante medicamente. Trebuie să trecem de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos, să convingem populația să investească în prevenție, într-un stil de viață sănătos, precum și în depistarea precoce a afecțiunilor", potrivit reprezentantului CNAS.
De exemplu, afirmă acesta, numărul cazurilor oncologice ar putea fi diminuat cu până la 50% prin evitarea factorilor de risc, dar pentru o asemenea schimbare de mentalitate colectivă este necesar efortul conjugat al mai multor instituții publice și organizații, atât locale, cât și naționale și internaționale.
