Compania petrolieră Serinus Energy, listată pe bursele din Londra și Varșovia, care este pe cale de a fi preluată de banca americană de investiții Xtellus Capital Partners, reclamă că subsidiara sa din România, al doilea cel mai mic producător de gaze naturale din țară, cu cotă de 0,04% anul trecut, se confruntă cu refuzul ANAF de a îi rambursa TVA în valoare de 8,32 milioane lei, plus dobânzi de întârziere, conform datelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Deocamdată, principalii acționari ai companiei-mamă sunt investitorul britanic Richard Sneller, fost manager de fonduri la Baillie Gifford, Crux Asset Management și compania poloneză de investiții Quercus.
Compania, care are operațiuni și în Tunisia, a fost controlată până în 2021 de Kulczyk Investments, fond de investiții înființat de miliardarul polonez Jan Kulczyk, decedat în 2015.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Serinus Energy România deține în concesiune și operează perimetrul de hidrocarburi Satu Mare, cu 4 sonde aflate în producție, la Moftinu.
Extracția a început acolo în aprilie 2019, iar de atunci și până la finalul anului trecut, compania a produs în total aproape 270 milioane metri cubi de gaze, producție care a generat venituri însumate de 94,5 milioane dolari, conform rapoartelor depuse la burse.
În februarie, Profit.ro a anunțat că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv, în urma unui proces intentat de compania petrolieră, să oblige ANAF să le plătească celor de la Serinus Energy România SA, în termen de 45 de zile, rambursări de TVA de 8,32 milioane lei, în baza unor cereri în acest sens din 2018 și 2019, plus dobânzi de întârziere de 3,61 milioane lei.
″ANAF nu a efectuat plata în termenul stabilit și a impus compensarea parțială a datoriei cu sume pretins datorate de companie drept contribuție de solidaritate″, reclamă însă acum Serinus Energy.
Este vorba de suprataxa de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze naturale, cărbune și rafinare, impusă în România prin ordonanță de urgență la finalul lui 2022, în baza unui Regulament UE din toamna aceluiași an.
″ANAF spune că Serinus datorează contribuție de solidaritate de 3,34 milioane lei pentru anul 2022, plus penalități de 2,06 milioane lei. ANAF a pretins că este îndreptățită să compenseze decizia Curții favorabilă Serinus cu această pretenție față de companie privind contribuția de solidaritate.
În decizia Curții nu există niciun fel de exprimare prin care să se afirme că ANAF poate compensa unilateral decizia cu orice fel de alte pretenții față de companie″, mai este arătat.
Acolo se mai afirmă că suprataxa de solidaritate ar fi fost declarată neconstituțională de către o Curte de Apel din România în septembrie 2024, precum și că decizia finală va fi luată de Curtea Constituțională.
După cum a relatat Profit.ro, cei de la Rompetrol Rafinare au obținut însă atunci, la Curtea de Apel Constanța, sesizarea Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate a ordonanței de urgență a Guvernului prin care a fost impusă contribuția de solidaritate.
Serinus Energy România SA a dat în judecată ANAF, cerând mai întâi suspendarea, și apoi anularea deciziei de impunere din toamna anului trecut privind contribuția de solidaritate pentru 2022.
Datele din dosar, analizate de Profit.ro, arată că Fiscul a solicitat peste 3,5 milioane lei, nu 3,34 milioane lei, cum spune Serinus. Deocamdată, compania a pierdut în primă instanță procesul în care a cerut suspendarea.
Printre argumentele Serinus se numără acela că OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate este retroactivă, fiind adoptată aproape de finalul lui 2022, dar impunând obligații pentru întreg anul respectiv.
Un altul este exprimarea din preambulul Regulamentului UE în baza căruia a fost adoptată OUG, conform căreia ″Fără a-și modifica în mod substanțial structura costurilor și fără a-și spori investițiile, societățile din Uniune și sediile permanente care generează cel puțin 75 % din cifra de afaceri din activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor au înregistrat o creștere a profiturilor datorită circumstanțelor bruște și imprevizibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (...)″.
Avocații Serinus Energy o interpretează în sensul că numai partea din profit rezultată direct din agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui supusă supraimpozitării prin contribuția de solidaritate, nefiind limpede cum ar putea fi calculat acest lucru.
″Calculul obligației fiscale a fost greșit. Decizia (de impunere – n.r.) nu a identificat profiturile derivate direct din intervenția Rusiei în Ucraina (...). (...) în condițiile în care măsuri cu caracter sancționator împotriva Rusiei au fost impuse de Uniunea Europeană încă din 2014, organul de control: (a) nu a arătat care anume dintre sancțiunile impuse Rusiei au debalansat prețul gazelor naturale astfel încât măsura „contribuției de solidaritate" să fie legală; (b) nu a arătat care ar fi fost evoluția prețului gazelor în lipsa sancțiunilor Rusiei; (c) nu a arătat cum anume au fost influențate prețurile gazelor ca efect al incursiunii Rusiei în Ucraina; și, mai ales; (d) nu a determinat profiturile excedentare ale Serinus″, a argumentat compania în instanță.
″Prin implementarea contribuției, societatea a făcut obiectul unei impuneri totale de aproximativ 92% a profitului aferent anului 2022 obținut în România, astfel încât este încălcat principiul proporționalității. Or, conform Regulamentului UE nr. 1854/2022, statele membre trebuie să se asigure că „contribuția de solidaritate este atât echitabilă, cât și proporțională”. În condițiile unei impozitări totale a profiturilor de aproximativ 92%, (reclamanta – n.r.) nu a înțeles cum au fost îndeplinite aceste criterii″, mai scrie în documentele din dosar.
Potrivit celor mai recente date publice disponibile, Serinus Energy România SA a terminat anul 2023 cu pierderi de peste 47 milioane lei, după profitul net de 5,46 milioane lei din 2022, iar veniturile companiei s-au prăbușit de peste 10 ori, de la aproape 150 milioane lei în 2022 la numai 14,8 milioane lei în 2023.
