Statul a construit mai multe clase fără să țină cont de faptul că nu mai sunt elevi. În loc să adapteze investițiile la realitatea demografică, a pompat bani în infrastructură chiar și în județe unde populația școlară s-a prăbușit.
Numărul claselor a crescut cu 22% în 10 ani.
În 2025, Profit.ro împlinește 10 ani de la lansare.
România este dată la coada clasamentului în privința alocărilor bugetare pentru educație, conform celui mai recent raport al UNESCO.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
În 2023 a investit 3,3% din PIB în acest domeniu, echivalentul a 8,1% din cheltuiala publică guvernamentală.
Cu aceste cifre, România ocupă locul 123 din 171 la nivel global în funcție de ponderea cheltuielilor pentru educație raportată la PIB.
Pentru 2025, Guvernul anunță o creștere de 10% a fondurilor alocate educației. Conform estimărilor, acest lucru ar însemna 3,6% din PIB prognozat și aproape 5% din PIB pentru întreg capitolul Învățământ.
La nivel european, România se numără printre țările care investesc cel mai puțin în educație. Dacă UE ar fi o clasă cu 27 de elevi, unde fiecare elev ar reprezenta sistemul educațional al unei țări, cei cu „cei mai mulți bani de buzunar” ar fi Belgia și Suedia, cu alocări de 6,3% din PIB, urmați de Estonia (5,8%) și Slovenia (5,6%).
În schimb, elevii „care nu-și permit ieșiri în oraș sau meditații” ar fi Bulgaria (3,9%), Grecia (3,8%), România (3,2%) și Irlanda (2,7%), potrivit datelor Eurostat pentru 2022.
În ansamblu, media UE pentru cheltuielile cu educația se situează la 4,7% din PIB, ceea ce plasează România semnificativ sub acest prag.
Însă, investițiile în educație ale statului par mai mult de natură imobiliară, puse în contextul realităților demografice.
Expansiunea infrastructurii școlare fără justificare demografică
În ultimii zece ani, numărul total de clase a crescut cu 22,4% la nivel național. Creșterea a fost distribuită inegal între județe, cu unele zone înregistrând majorări semnificative, în timp ce altele au avut creșteri modeste.
Județele cu cele mai mari creșteri ale numărului de clase sunt Ilfov (+86,9%), Cluj (+34,7%), București (+34,4%), Sibiu (+35,3%) și Bihor (+23,3%). Aceste județe sunt centre urbane în expansiune, atrăgând populație din zonele rurale și alte regiuni ale țării.
În schimb, județele cu cele mai mici creșteri – Caraș-Severin (+5,6%), Hunedoara (+8%) și Arad (+8,8%) – sunt predominant zone cu populație în scădere din cauza migrației și a declinului demografic.
Angajări masive în Educație
Potrivit INS, în aceeași perioadă, numărul de angajați din învățământ a crescut cu doar 1.000 de persoane (+0,27%), de la 363.800 angajați în 2013 la 364.800 angajați în 2023.
Însă datele actualizate ale Inspecției Muncii dau altă cifră. La zi, adică la 1 ianuarie 2025, acestea arată că în Învățământ activează 505.000 de persoane (+38,8%), fiind una dintre cele mai aglomerate ocupații de la nivelul întregii economii.
Pierdem copii, pierdem elevi
Deși numărul de clase a crescut, numărul de elevi a scăzut cu 5,1% la nivel național în perioada analizată. În județele unde numărul de clase a crescut puternic, cum ar fi Ilfov, Cluj și București, cererea educațională a fost susținută de migrația internă și dezvoltarea economică. În schimb, în județele cu creșteri modeste, precum Caraș-Severin și Hunedoara, infrastructura școlară a rămas aproape constantă, dar populația școlară s-a redus, ceea ce poate indica inclusiv închiderea unor unități de învățământ.
În cifre absolute, România avea 3.650.933 de elevi în 2013, iar în 2023 doar 3.466.548, ceea ce înseamnă o scădere de 184.385 de elevi în acest interval de timp.
Dacă e să comparam cu 2002, declinul este și mai accentuat: atunci, populația încadrată în sistemul de învățământ era de 4.703.277 de persoane. Astfel, în doar două decenii, România a pierdut 1,2 milioane de elevi.
În paralel, baza de recrutare pentru elevi și studenți, adică totalul copiilor și tinerilor cu vârste între 5 și 24 de ani, s-a redus și mai dramatic.
Dacă în 2002 această categorie număra 6.075.368 de persoane, în 2023 a ajuns la 4.180.631, marcând o scădere de 1,9 milioane de persoane (-31,2%), din cauze de scădere a natalității și efectele migrației externe.
