Prețul medicamentelor nu este folosit ca pârghie de politică sanitară sau economică, ci de protecție socială, de aproape 30 ani, iar taxa clawback și revizuirea generală a prețurilor au transformat piața farmaceutică într-o piață ostilă producătorilor de medicamente, măsurile fiind luate fără analize de impact, semnalează Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Conferința este organizată cu sprijinul ADRFR, Bristol-Myers Squibb, GSK, Roche, fiind transmisă în direct la postul de televiziune de business Profit TV.
„Observăm că, după 1990, prețul medicamentelor în România a fost folosit ca pârghie de politică de protecție socială și nicidecum ca pârghie de politică sanitară sau pârghie de politică economică. Din 2002, vorbim de prețul minim al medicamentelor din Uniunea Europeană în România. A fost primul moment în care autoritățile române au considerat că prețul medicamentelor trebuie să fie cel mai jos dintr-un panel de 3 țări de la vremea respectivă: Bulgaria, Ungaria și Republica Cehă, la care se mai adăugau câteva țări, dacă produsele nu erau înregistrate în țările respective”, spune Zaharescu.
Conform directorului executiv ARPIM, prețul medicamentelor este reglementat, iar factorii de presiune pot genera efecte contrare celor dorite de autorități, măsurile fiind adoptate pe piața farmaceutică românească fără realizarea analizelor de impact în ultimii 15-20 ani.
„Nu și-ar fi imaginat nimeni că taxa clawback se va transforma într-un efect perturbator și destabilizator major al pieței ajungând să transforme piața farmaceutică într-o piață ostilă producătorilor de medicamente. Cum am putea să ne explicăm altfel faptul că, în ultimii 15 ani, totalul investițiilor în capacități de producție din industria farmaceutică în România este la nivelul a 150 milioane de euro? Deci, ar însemna o cifră anuală de 10 milioane de euro, valoare infimă față de potențialul pe care l-ar avea industria farmaceutică în România și față de nevoile pacienților români”, explică Zaharescu.
În plus, acum 4 ani, prețurile medicamentelor au fost revizuite, moment care a declanșat procesul de delistare a unor medicamente de pe piața farmaceutică românească, accentuat odată cu mărirea taxei clawback, conform directorului executiv ARPIM.
„În urma corecției de prețuri de la începutul anului, producătorii au decis ca 128 de medicamente să fie delistate deoarece nu au acceptat prețurile propuse de Ministerul Sănătății. De-a lungul acestui an au existat mai multe negocieri, iar câteva companii au acceptat până la urmă prețurile. De la 1 noiembrie, 71 de medicamente, multe dintre ele fără alternativă terapeutică, nu vor mai putea fi comercializate pe piața din România. Vorbim de câteva sute de mii de pacienți”, evidențiază Zaharescu.
Directorul executiv sugerează ca rezolvare o abordare mai coerentă a politicii medicamentului, văzută ca o pârghie economică, de creștere.
„Economiștii se plâng că avem un deficit al balanței comerciale de 18 miliarde de euro și aceasta apasă greu pe umerii leului și produce o devalorizare continuă a sa. Peste 2 miliarde este numai deficitul balanței comerciale cu medicamente. Deci, avem nevoie de investiții în zona industrială în așa fel încât să depășim acest prag”, concluzionează Zaharescu.
