Grupul farmaceutic american Mylan, care a intrat în România în 2015 prin achiziția diviziei de medicamente mature a Abbott, consideră că producătorii de medicamente generice nu sunt încurajați pe piața românească, printre provocările de pe plan local numărându-se taxa clawblack, problemele de predictibilitate sau cele legate de aprobarea alternativelor generice. Totuși, compania estimează, pentru acest an, afaceri în creștere cu până la 7% pe piața din România, spune Adrian Grecu, directorul general al Mylan România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În total, Mylan a vândut anul trecut 12 milioane de cutii de medicamente pe piața locală, în valoare de aproximativ 200 de milioane lei, iar compania spune că rezultatele au fost afectate de taxa de clawback, care a atins un nivel record în ultimul trimestru al anului trecut. Pentru acest an compania își propune să crescă în ritm cu piața farmaceutică, pentru care estimează o creștere 4%-7%. Majoritatea vânzărilor sunt realizate prin farmacii, însă compania spune că, având în vedere evoluția portofoliului, ponderea vânzărilor în spitale va crește.
"Istoric, 99% din vânzările noastre sunt prin farmacii. Cu siguranță acest procent se va modifica în timp, inclusiv prin prezența pe zona de tratamente pentru HIV; avem planuri si pe partea de produse injectabile pentru spitale", adaugă Grecu.
Potrivit lui Grecu, în prezent, aproximativ un sfert din valoarea pieței farmaceutice din România este reprezentată de medicamentele generice. Acesta consideră, însă, că ponderea optimă pentru piața locală a genericelor se situează undeva la 40%.
Portofoliul global al Mylan numără peste 2.700 de produse farmaceutice generice și de marcă, inclusiv terapii antiretrovirale de care depind aproximativ 40% din persoanele tratate pentru HIV / SIDA la nivel mondial.
Medicamentele generice sunt echivalente terapeutice ale produselor farmaceutice originale ale căror brevete au expirat. În condițiile în care brevetul unui medicament inovativ (care introduce o substanță activă nouă) expiră după 10-15 ani, la finalul acestei perioade orice companie îl poate produce și dezvolta, dar fără să schimbe formula substanței active. Acest produs rezultat este numit medicament generic.
Medicamentele generice sunt utilizate pe scară largă în Europa, SUA și în restul statelor lumii, unde sunt văzute ca o soluție pentru creșterea accesului la tratamente de calitate ale populației, în condiții de eficiență bugetară. În România sunt produse medicamente generice, ieftine, în timp ce medicamentele scumpe, protejate încă de patente, sunt în general importate.
Medicamentele ieftine reprezintă un cost mai redus pentru stat, însă au și marje de profitabilitate mult mai mici comparativ cu tratamentele inovative, astfel că producătorii de generice au și o capacitate mult redusă de a suporta taxa claw-back.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente, fără însă ca până în prezent să se renunțe la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă.
