Construirea încrederii și informarea oamenilor cu privire la efectele vaccinurilor sunt primordiale, iar o Lege care să oblige persoanele să se vaccineze sau să aplice sancțiuni celor care refuză vaccinarea copiilor poate fi privită, mai degrabă, ca o intruziune, sunt de părere reprezentații grupului britanic GSK, unul dintre cei mai importanți producători de vaccinuri la nivel mondial.
La București este în avizare proiectul legii vaccinării, care prevede că părinții care nu se informează despre vaccinare și nu își asumă în scris refuzul imunizării copiilor pot primi amenzi între 1.000 și 2.500 de lei, iar dacă pleacă din țară și nu lasă o persoană responsabilă cu vaccinarea copilului, riscă amenzi între 2.500 și 5.000 de lei.
“Este vorba de construirea încrederii. Tabăra anti-vaccinuri beneficiază de o organizare superioară în social media. Dacă tastezi numele oricărui vaccin, cu siguranță primul rezultat din browser va fi împotriva acestuia”, a afirmat Thomas Breuer, Chief Medical Officer la divizia de vaccinuri a GSK, la un un eveniment de prezentare a fabricii de vaccinuri din Wavre (Belgia), cea mai mare la nivel mondial.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dezvoltarea unui vaccin nou durează peste 10 ani, iar producția în sine chiar și doi ani, 70% din acest timp fiind destinat testelor și verificărilor.
Vaccinurile GSK ajung în 90% dintre țări, circa 40% dintre copii primind, la nivel mondial, vaccinuri produse de companie. Aproximativ 70% dintre vaccinuri merg în țările emergente.
“Cel mai mare volum de livrări nu înseamnă și cea mai mare valoare. Diferențele de preț pot fi extrem de mari între țări, prețul poate fi chiar și de 40 de ori mai mare într-o țară comparativ cu alta. Dacă guvernele din statele dezvoltate impun prețuri foarte mici, modelul de afaceri poate fi afectat”, potrivit lui Mark Doherty, senior manager GSK Vaccines.
Reprezentanții companiei susțin că nu există diferențe majore între vaccinuri în funcție de țara de destinație, însă raportul antigen-adjuvant poate varia ușor în funcție de cerințe.
“Nu există diferențe semnificative între țări, în general vaccinurile sunt identice. Pot apărea ușoare diferențe legate de proporția dintre antigen și adjuvant, deși antigenele sunt identice. Diferențele țin în general de cerințele guvernamentale, pentru noi este avantajos ca vaccinurile să fie identice”, a explicat John McGrath, vicepreședinte operațiuni industriale globale la GSK Vaccines pentru Profit.ro.
Complexitatea procesului de producție și multiplele verificări crează necesitatea unei planificări amănunțite și pe termen lung, atât din partea producătorului, cât și a guvernelor statelor unde vaccinurile ajung, astfel încât problemele legate de lipsa anumitor vaccinuri să fie evitate.
“Verificările pentru un lot durează între 6 și 10 luni astfel că atunci când produsul ajunge pe piață peste 6 luni din termenul de valabilitate s-au scurs deja”, spun reprezentanții companiei britanice GlaxoSmithKline (GSK).
Principala provocare a producătorilor este anticiparea epidemiilor și, în consecință, a cerințelor de pe piață.
“Întâmpinăm provocări legate de cererea de pe piață. Trebuie pusă în balanță nevoia pentru unele vaccinuri cu imposibilitatea de a produce vaccinuri pentru toate bolile. Dacă nu există un volum suficient de mare nu este viabil să produci un vaccin. Atunci când a existat o epidemie de Ebola în Africa de Vest, guvernele au cerut un vaccin, ceea ce a însemnat alocarea experților către producerea acestora, reprezentând un cost semnificativ pentru companie. Atunci când epidemia de Ebola a trecut, guvernele nu au mai fost interesate: Nu puteți face un vaccin pentru Zika?”, spune Mark Doherty.
O altă provocare este reprezentată de cerințele și standardele diferite la nivel mondial.
“Există diferite cerințe în funcție de țări. Există o lipsă de armonizare a autorităților de reglementare la nivel mondial”, afirmă Doherty.
Grupul GSK este prezent în peste 150 de piețe, are 38.000 de angajați și afaceri anuale de circa 24 miliarde de lire sterline (27,8 miliarde euro). Compania ocupă locul 6 pe piața farmaceutică românească, cu o cotă de 4,4%.
