Hexi Pharma, compania aflată în centrul scandalului dezinfectanților diluați livrați spitalelor, și-a cerut insolvența pentru că aceasta reprezintă "o umbrelă foarte bună", în condițiile în care legea din România este foarte generoasă și ar trebui modificată, a declarat șeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoș Doroș, într-o emisiune difuzată duminică de Digi 24.
Miercuri, Hexi Pharma și-a cerut insolvența la Tribunalul București.
Compania a invocat, în cererea de insolvență, o datorie de 23,5 milioane de lei către bugetul de stat și către furnizori ai societății, dar și facturi în valută neachitate de peste 20 de milioane de euro către două firme din Cipru.
Unul dintre acestea are legătură cu patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, iar celălalt se regăsește în acționariatul Unilab SA, deținătoarea laboratorului care verifica produsele Hexi Pharma.
"Hexi Pharma și-a cerut insolvența pentru că aceasta este o umbrelă foarte bună", a afirmat Doroș, care a menționat că insolvența este prevăzută în legislație tocmai ca o formă de protecție a unei firme față de creditori, scrie News.ro
Din cauză că multe firme își cer insolvența tocmai pentru a evita plata datoriilor, iar Fiscul pierde sume foarte mari în cazul insolvențelor, ANAF va cere modificarea legii insolvenței, pentru a limita posibilitatea abuzurilor în cazul plății taxelor, a precizat președintele ANAF.
CITEȘTE ȘI Iohannis și Cioloș schimbă legislația achizițiilor pentru spitale și impun noi norme de control al dezinfectanților ANAF a demarat o anchetă privind compania Hexi Pharma, dar doar din punctul de vedere al taxelor, ancheta principală fiind de competența altor instituții.
"Hexi Pharma este un contribuabil pe care îl avem în evidență. Această firmă este în atenția opiniei publica pentru că nu și-a desfășurat activitatea de bază. E posibil ca ei să fie în regulă din punctul de vedere al taxelor”, a menționat Doroș.
În legătură cu exportul profitului pe firma din Cipru, de care este bănuit patronul Hexi Pharma, Alexandru Dan Condrea, șeful Fiscului a declarat că ANAF poate repatria sumele prin nerecunoașterea sumelor trecute în facturi.
Astfel, dacă prețul de achiziție în Cipru este 1 leu, iar prețul de vânzare din Cipru în România este 10 lei, ANAF va analiza documentele și va recunoaște prețul de vânzare în România la nivelul prețului din Cipru, de 1 leu, majorând automat nivelul taxelor care trebuie plătite la bugetul din România, a explicat Doroș.
Aceste operațiuni sunt întâlnite la firmele din România prin metoda prețurilor de transfer, care vizează exportul profitului către țări - paradisuri fiscale, de obicei - în care taxele sunt mai mici.
Prețurile de transfer pot fi folosite și de către firme străine pentru a exporta profitul de la filiala din România către țara în care își are sediul compania-mamă, spun specialiștii.
