Nu toți producatorii farmaceutici au actualizat prețurile medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare (Ordinul 75/2009), și, astfel, suma minimă încasată în plus, în anul 2014, de către aceștia, se ridică la circa 467 milioane lei (103 milioane euro), potrivit unui raport al Consiliului Concurenței. Ca urmare, vânzările totale din România au fost mai mari, iar depășirea bugetului alocat medicamentelor a fost suportată, în parte, de companiile care au actualizat prețurile, prin plata taxei claw-back, și de pacienți prin intermediul coplății, în funcție de gradul de compensare a medicamentelor.
Conform prevederilor în domeniu, prețul medicamentelor din CaNaMed (Catalogul Național al Prețurilor la Medicamente de uz uman cu prescripție Medicală) este valabil pe o perioadă limitată de un an, calculată de la data aprobării de Ministerul Sănătății și trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț al aceluiași medicament din lista celor 12 țări cu care se efectuează comparația.
Din iulie 2015, România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană atât la medicamentele originale, cât și la cele generice. În iulie anul trecut prețurile la medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală au scăzut cu până la 20%, iar din 1 iulie 2016 este preconizată o nouă scădere de 35%.
CITEȘTE ȘI Insolvențele și concentrarea în retailul farmaceutic vor continua după următoarea reducere de prețuri, așteptată la 1 iulie România este, la rândul său, țară de referențiere pentru prețurile medicamentelor din alte state membre UE. Prin urmare, un nivel redus al prețurilor în România ar putea afecta prețurile din alte țări, pentru care România reprezintă țară de referință.
O posibilă soluție ar putea fi menținerea prețurilor din Catalogul Public de Prețuri la un nivel superior, care să constituie referință pentru alte state, în timp ce rambursarea să se realizeze la un alt preț, mai mic, arată Consiliul Concurenței.
De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că taxa claw-back trebuie aplicată diferit pentru medicamentele generice și cele ieșite de sub brevet, față de medicamentele noi, care sunt mai scumpe și implică un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe claw-back mai mici pentru medicamentele generice ar putea avea ca efect menținerea acestora în piață.
