Atât prețul medicamentului generic, cât al celui inovativ ieșit de sub brevet ar trebui să fie la același nivel pentru a evita discriminările de formare a prețului între produsele cu aceeași substanță activă, recomandă Consiliului Concurenței în cel mai recent raport despre piața farmaceutică. Medicamentele generice sunt în prezent cu până la 35% mai ieftine decât variantele lor inovative, iar medicii prescriu variantele mai scumpe, influențați de bugetele de marketing mari ale companiilor farmaceutice, care au alocat 362 mililioane lei (80,4 milioane euro) numai în 2014 pe promovare și publicitate.
”Consiliul Concurenței consideră că, după expirarea patentului, ar trebui să existe o concurență reală între medicamentele inovative și cele generice, inclusiv în ceea ce priveste prețul”, se arată în raport.
Astfel, prețurile genericelor nu trebuie să fie afectate permanent de cele ale medicamentelor inovative corespondente.
CITEȘTE ȘI Trandafir, Farmexpert: Conceptul de farmacie low cost este fals, își momesc clienții cu prețuri mai mici la câteva medicamente Deși sunt mai ieftine, medicamentele generice nu reusesc să acapareze o cotă de piață semnificativă, chiar și după mai mulți ani de la intrarea pe piață, gradul de penetrare rămânând la același nivel din 2011.
Totodată, în urma analizei autorității de concurență a rezultat că 57% dintre pacienți solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deși, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanță activă și, doar în situații excepționale, justificate, pe denumire comercială.
Consiliul Concurenței a identificat ca posibilă cauză a acestor comportamente, promovarea intensă realizată de producătorii de medicamente inovative.
Astfel, în medie, o companie producătoare de medicamente inovative alocă aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activități de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice alocă aproximativ 5%.
În anul 2014, cheltuielile cu promovarea și publicitatea, înregistrate de producătorii de medicamente din România, s-au ridicat la aproximativ 362 mililioane lei.
Ca urmare, medicii recomandă medicamente inovative fiind influențați de companiile producătoare de medicamente prin activități de marketing, promovare și publicitate: congrese științifice, întâlniri promoționale, materiale și obiecte publicitare, sponsorizări. În ceea ce privește specialitățile medicale, cei mai vizați sunt medicii de familie/medicină generală, urmați de medicii cardiologi și interniști.
În cazul medicamentelor unde există referențiere, pacientul plătește diferența dintre prețul de referință (de obicei al celui mai ieftin generic) și prețul medicamentului care este eliberat efectiv, în funcție de gradul de compensare. În urma analizei realizate, a reieșit că, în cele mai multe cazuri, cel mai ieftin medicament generic lipsește de pe piață sau este comercializat în cantități mici.
În acest context, Consiliul Concurenței propune eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sunt puse pe piață în cantități insuficiente, fiind menținute doar pentru a da prețul de referință.
De asemenea, Consiliul Concurentei susține limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activități, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare.
Autoritatea de concurență mai recomandă realizarea unei analize cu privire la posibilitatea reglementării unei sume maxime care poate fi alocată unui medic prescriptor, în decursul unui an.
CITEȘTE ȘI Afacerile distribuitorului de medicamente Farmexim au crescut cu circa 20% anul trecut, profitul a stagnat O altă recomandare a Consiliul Concurenței este ca medicii să fie încurajați financiar dacă prescrie medicamente generice într-un buget lunar stabilit.
Economiile realizate față de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru alte scopuri precum stagii de instruire, arată autoritatea.
În același timp, din analiza realizată la nivel de farmacii a reieșit că pacienții sunt direcționați către anumite farmacii pentru achiziția unor medicamente.
Ca urmare, un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate la nivel de județ. De exemplu, în județul Iași, în septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse în programele naționale de sănătate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul Național de Oncologie, iar în ceea ce privește Programul Național de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor.
Astfel, Consiliul Concurenței recomandă eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentații farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca aceștia, la rândul lor, să distribuie către pacienți cupoane promoționale valabile doar în anumite farmacii. În acest fel, va exista o concurență reală între farmacii, bazată pe prețuri competitive și servicii de calitate.
În ceea ce privește motivarea distribuitorilor și a farmaciilor de a elibera medicamente ieftine, o soluție ar fi ca această activitate să devină rentabilă prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distribuție, respectiv farmacie. De asemenea, pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile, să nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament în detrimentul altuia, o posibilă soluție ar fi limitarea discounturilor ce pot oferite.
O altă practică semnalată este că majoritatea distribuitorilor condiționează livrarea medicamentelor foarte solicitate și care se vând bine de achiziționarea, de către farmacie, a altor medicamente pe care nu le dorește și nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită. Această vânzare legată afectează cash-flow-ul farmaciilor și abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piață.
Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Sănătății introducerea în Legea sănătății, a unei prevederi ce interzice vânzarea legată (sub formă de pachete) în cazul activităților de distribuție de medicamente.
