Două studii recente au furnizat posibile explicații pentru cauzele COVID-19 de lungă durată, un sindrom ale cărui mecanisme rămân încă învăluite în mister, unul dintre ele evocând efectul cumulat al sechelelor în diverse organe, iar celălalt un mecanism la nivelul neuronilor, informează AFP.
Există "dovezi concrete că diverse organe suferă modificări" după o spitalizare asociată cu COVID-19, a declarat într-o conferință de presă Christopher Brightling, coautor al unui studiu publicat vineri în revista Lancet Respiratory Medicine, potrivit Agerpres.
Acel studiu se bazează pe RMN-uri realizate pe 259 de pacienți care fost spitalizați din cauza COVID-19 în perioada 2020-2021. Rezultatele RMN-urilor au fost comparate apoi cu examenele medicale efectuate pe un grup de 50 de persoane care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Aproape o treime dintre pacienții cu COVID-19 au prezentat "anomalii" la nivelul mai multor organe timp de mai multe luni după externarea lor. Acele organe au inclus în special creierul, plămânii și rinichii, precum și, într-o mai mică măsură, inima și ficatul.
Cercetătorii au constatat, de exemplu, leziuni ale substanței albe din creier, un fenomen care poate fi asociat în literatura științifică cu un ușor declin cognitiv.
Pentru autorii studiului, precum și pentru observatori independenți, aceste rezultate deschid calea spre posibile explicații pentru COVID-19 de lungă durată, un sindrom ce are la bază persistența unor sechele ce durează mai multe luni după infectare.
Această afecțiune, căreia îi lipsește totuși o definiție consensuală, este în continuare puțin înțeleasă pe plan psihologic, mai multe explicații concurând între ele fără să fie neapărat exclusive.
Studiul publicat vineri sugerează că sindromul COVID-19 de lungă durată "nu se explică prin insuficiențe grave concentrate la un singur organ", ci mai degrabă printr-o "interacțiune între cel puțin două anomalii ale unor organe diferite", a declarat medicul pneumolog Matthew Baldwin, care nu a participat la această cercetare, într-un comentariu publicat în același număr al revistei Lancet Respiratory Medicine.
Ipoteza creierului
Un alt studiu, publicat cu o săptămână mai devreme în revista eBiomedicine, vorbește despre un posibil mecanism care s-ar concentra la nivelul creierului.
Realizat de o echipă de cercetători de la INSERM, Institutul național francez pentru sănătate și cercetări medicale, acest studiu a vizat aproximativ 50 de pacienți ale căror creiere au suferit o scădere a concentrației de testosteron, asociată cu o alterare produsă de coronavirus asupra unor neuroni ce regularizează funcțiile reproductive.
Apoi, cercetătorii francezi au măsurat funcțiile cognitive ale pacienților și au constatat performanțe mai puțin bune atunci când acea categorie de neuroni era afectată.
Rezultatele "sugerează că infecția poate duce la moartea acestor neuroni și să se afle la originea unor simptome care persistă în timp", a precizat INSERM într-un comunicat.
Oboseală, tuse, dificultăți de respirație, febră intermitentă, pierderea gustului și a mirosului, probleme de concentrare și depresie: COVID-19 de lungă durată se manifestă prin unul sau mai multe simptome de pe o listă lungă, în general în primele trei luni după infectare și care persistă pentru cel puțin două luni. Astfel de simptome nu pot fi explicate prin alte diagnostice și au un impact asupra vieții cotidiene a pacienților.
În Franța, COVID-19 de lungă durată a afectat 4% dintre adulți, adică 2,06 milioane de persoane cu vârste de peste 18 ani. Un mic procent - 1,2% - dintre ele au declarat că sunt puternic afectate în activitățile de zi cu zi, potrivit unui studiu realizat de Santé Publique France în toamna anului trecut și ale cărui rezultate au fost prezentate în iunie 2023.
Marea majoritate a pacienților (90%) care suferă de COVID-19 de lungă durată constată totuși o ameliorare lentă a simptomelor după doi ani, iar ceilalți trec fie printr-o ameliorare rapidă, fie printr-o persistență a problemelor lor medicale, a precizat un studiu publicat în luna mai și realizat de medicul epidemiolog Viet-Thi Tran de la Universitatea Paris / AP-HP pe 2.197 de pacienți din grupul "ComPare", care sufereau de COVID-19 de lungă durată și care au fost monitorizați cu regularitate.
