Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) face un nou apel către Ministerele Sănătății și Finanțelor pentru introducerea imediată a taxei clawback diferențiate în funcție de preț, arătând că simulările CNAS au dovedit că modificarea modului de calcul al taxei are un impact minim asupra bugetului.
„Taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preț scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preț sub costul de producție și sunt scoase din fabricație sau oprite de la comercializare”, spune acum Adrian Grecu, președintele APMGR.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Nu mai există nicio justificare pentru întârzierea introducerii calculului diferențiat al taxei clawback având în vedere că simulările CNAS au dovedit impactul neutru bugetar”, a mai adăugat Grecu.
Reprezentații APMGR susțin că, în anii următori, peste 2.300 de medicamente generice utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți vor dispărea din cauza faptului că producătorii nu își vor mai permite să plătească costurile de producție. APMGR atrage atenția că 60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți și, în marea lor majoritate, fabricate în România.
De altfel, reprezentanții asociației arată, conform simulărilor CNAS, că prin introducerea metodei de calcul diferențiat al taxei clawback în funcție de prețul de referință generic, încasările din taxa clawback ar putea fi mai mici cu cel mult 0,11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre), însă taxa clawback s-ar reduce pentru medicamentele ieftine la 18,57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, față de nivelul de 27,53% estimat de CNAS ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat.
Producătorii de medicamente consideră că implementarea acestui calcul diferențiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat, reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine din România.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă, iar bugetul CNAS nu a fost majorat de mulți ani.
Sumele colectate din taxa clawback nu influențează excutia bugetară, însă modificarea sistemului ar putea avea impact negativ asupra finanțelor statului dacă Guvernul va trebui să suporte de la buget o eventuală majorare a bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a diminua taxa clawback.
Producătorii de medicamente au achitat în primele șase luni ale anului 1,22 miliarde de lei în contul taxei clawback, potrivit informațiilor Profit.ro, cu 90 de milioane de lei (8%) mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. În pofida acestei majorări, totalul este cu 250 de milioane de lei sub ceea ce estima Guvernul pentru primul semestru.
Pentru întreg anul, Guvernul anticipează colectarea a 2,81 miliarde de lei din taxa clawback.
CNAS a anunțat în luna iulie că va grăbi ritmul de lucru pentru stabilirea unui nou mecanism de aplicare a taxei de clawback, urmând ca grupul de lucru format din reprezentanții Ministerelor Sănătății și Finanțelor Publice, ai CNAS și ai industriei farmaceutice să se întâlnească săptămânal.
Printre variantele analizate fiind, conform datelor Profit.ro, plafonarea taxei sau calculul diferențiat pe grupe de medicamente. Renunțarea la taxă nu este, însă, o opțiune.
În primăvară, ministrul Sănătății a anunțat că taxa clawback trebuie menținută, fiind posibilă doar o scutirea de această taxă în cazul medicamentelor ieftine, al căror preț nu depășește 15-20 de lei.
Medicamentele generice sunt echivalente terapeutice ale produselor farmaceutice originale ale căror brevete au expirat. În condițiile în care brevetul unui medicament inovativ (care introduce o substanță activă nouă) expiră după 10-15 ani, la finalul acestei perioade orice companie îl poate produce și dezvolta, dar fără să schimbe formula substanței active. Acest produs rezultat este numit medicament generic.
Medicamentele generice sunt utilizate pe scară largă în Europa, SUA și în restul statelor lumii, unde sunt văzute ca o soluție pentru creșterea accesului la tratamente de calitate ale populației, în condiții de eficiență bugetară. În România sunt produse medicamente generice, ieftine, în timp ce medicamentele scumpe, protejate încă de patente, sunt în general importate.
Medicamentele ieftine reprezintă un cost mai redus pentru stat, însă au și marje de profitabilitate mult mai mici comparativ cu tratamentele inovative, astfel că producătorii de generice au și o capacitate mult redusă de a suporta taxa claw-back.
