Aproximativ unu din cinci oameni care au avut Covid-19 este diagnosticat ulterior cu o tulburare psihică, precum anxietate, depresie și insomnie, în decurs de trei luni de când a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, arată rezultatele unui studiu Oxford, potrivit The Guardian.
Analiza, condusă de cercetători de la University of Oxford și NIHR Oxford Health Biomedical Research Centre, a mai dezvăluit că oamenii care aveau deja un diagnistic de boală mintală prezintă un risc mai mare cu 65% să fie diagnosticați cu Covid-9 decât cei fără un astfel de diagnostic, chiar ținând seama de factori de risc cunoscuți, ca vârsta, sexul, rasa și condiția fizică, scrie News.ro.
„Această descoperire a fost neașteptată și necesită investigație. Între timp, existența unei tulburări psihice ar trebui adăugată pe lista factorilor de risc pentru Covid-19”, a spus dr. Max Taquet, unul dintre autorii cercetării.
Calculele au fost făcute în baza a aproximativ 70 de milioane de date medicale din SUA, inclusiv mai mult de 62.000 de cazuri de Covid-19 care nu au necesitate internare sau vizite medicale de urgență.
Incidența oricărui diagnostic de boală mintală în 14 până la 90 de zile după diagnosticul de Covid-19 a fost de 18,1%, inclusiv 5,8% care reprezentau prim diagnostic.
Pentru a examina dacă riscul crescut este direct asociat Covid-19, cercetătorii au comparat datele cu alte șase boli pe parcursul aceleiași perioade: gripa, alte infecții ale tractului respirator, o infecție a pielii, calculi biliari, pietre ale tractului urinar și fractura unui os mare.
În trei luni de la diagnosticarea cu Covid-19, 5,8% dintre pacienți au primit primul diagnostic de boală psihică, comparativ cu 2,5% - 3,4% dintre pacienții cu alte diagnostice din lista celor cu care s-a făcut comparația, potrivit lucrării publicate în Lancet Psychiatry.
Paul Harrison, profesor de psihiatrie la Universitatea Oxford, a spus că este nevoie de o cercetare mai amplă pentru a stabili dacă un diagnostic cu o tulburare psihică poate fi direct legat de contractarea coronavirusului. Factorii generali care influențează sănătatea fizică nu au fost incluse în datele analizate, precum fundalul socio-economic și fumatul. El a remarcat și faptul că există posibilitatea ca mediul stresant provocat de pandemie să aibă un rol.
Cercetarea sugerează că oamenii cu venituri scăzute sunt mult mai predispuși la probleme de sănătate mintală. Sărăcia crește și expunerea la coronavirus, fiind vorba despre locuințe aglomerate și condiții de muncă nesigure.
„Totodată, nu este deloc neplauzibil că boala Covid-19 poate avea un efect direct asupra creierului și sănătății mintale. Dar cred că, din nou, rămâne să fie demonstrat”, a mai spus Harrison.
O descoperire o reprezintă și dublarea numărului de diagnostice cu demență, la trei luni după testul pozitiv de Covid-19, față de alte boli.
„E deloc improbabil că poate exista un efect al virusului asupra creierului care cauzează anumite simptome neurologice și dificultăți în cazul unor oameni. Astfel, suntem prudenți să nu supra-interpretăm acestă asociere”, a completat Harrison.
Mai multe studii privind impactul coronavirusului asupra creierului și a sistemului nervos central sunt în desfășurare.
