China General Nuclear Power (CGN), gigantul chinez de stat partener al Nuclearelectrica la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a fost plasat de autoritățile americane pe o "listă neagră" cu companii despre care se consideră că acționează "împotriva securității naționale și intereselor de politică externă" ale SUA, cu circa o săptămână înaintea întâlnirii de la Casa Albă dintre Donald Trump și Klaus Iohannis.
Motivul invocat a fost acela că CGN și subsidiarele sale "ar întreprinde sau favoriza demersuri de a obține tehnologii și materiale nucleare avansate ale SUA pentru a fi deturnate în scopuri militare în China".
În replică, presa guvernamentală chineză a susținut că motivația Washingtonului este doar "un pretext" și că plasarea CGN pe această listă face parte, de fapt, din războiul comercial purtat de SUA contra Chinei, acuzându-i totodată pe americani că, în acest fel, vor să submineze planul economic strategic "Made in China 2025" al Beijingului, menit să transforme China într-o superputere tehnologică globală, inclusiv prin expansiunea companiilor sale energetice nucleare în state emergente precum România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Una dintre consecințele plasării CGN pe "lista neagră" este aceea că entităților americane li se interzice să efectueze exporturi către compania de stat chineză. În raport cu România, însă, consecințele ar putea fi mai profunde, dat fiind parteneriatul strategic aprofundat, inclusiv militar, dintre București și Washington.
Potrivit unui document guvernamental prezentat de Profit.ro în iunie, acordul preliminar al investitorilor în proiectul de peste 7 miliarde euro al construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, încheiat de Nuclearelectrica cu CGN încetează în cazul încălcării de către partenerul chinez a "prevederilor relevante" privind securitatea națională sau în cazul în care CGN face obiectul unor sancțiuni impuse de UE sau unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU.
"România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile", se arată în declarația comună a președinților american și român, adoptată în urma întâlnirii Trump-Iohannis de marți.
Ulterior, într-o discuție cu presa română purtată la ambasada României de la Washington, președintele Klaus Iohannis a declarat că este necesară o colaborare bilaterală "intensificată" între România și SUA în domeniul energiei nucleare.
"Președintele Trump este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră, lucru extrem de important și pentru noi, evident, dar și tehnologia nucleară civilă este în atenția noastră comună și sperăm să se găsească soluții bune, importante, pentru România, care, cu siguranță, este capabilă să devină furnizor de energie în regiune. (...) Vedeți, nu am intrat în detalii tehnice, însă amândoi, domnul președinte Trump și cu mine, suntem de părere că tehnologia civilă nucleară, adică centralele nucleare, au un potențial interesant pentru regiune și noi avem expertiza cu Cernavodă, unde 1 și 2 funcționează, și, cu siguranță, avem aici o oportunitate de dezvoltare", a spus Iohannis.
La finalul lunii iulie, AGA Nuclearelectrica, controlată de stat prin Ministerul Energiei, a aprobat extinderea termenelor de finalizare a negocierilor cu CGN și de înființare a companiei mixte de proiect pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Decizia a fost justificată prin "necesitatea calibrării activității societății de proiect la dinamica activităților întreprinse la nivel guvernamental". Inițial, se stabilise ca societatea mixtă să fie înregistrată la ONRC până pe 2 august, iar negocierile să fie finalizate până la sfâșitul anului în curs.
Secretarul american al Energiei, Rick Perry, a răspuns "Da" atunci când a fost întrebat, în luna mai, dacă îl îngrijorează colaborarea României cu China în cadrul proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă de către un membru al Congresului SUA al cărui principal finanțator electoral este gigantul american al energiei Exelon Corp, cel mai mare operator de centrale nucleare din Statele Unite. CEO-ul Exelon Corp a făcut parte dintr-o delegație de executivi de cel mai înalt rang ai industriei energetice nucleare americane care s-au întâlnit în februarie cu președintele Donald Trump pentru a-l convinge să le sprijine companiile să câștige contracte în străinătate.
Lui Perry i-a fost pusă întrebarea la o audiere în fața Subcomisiei pentru Energie a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA de către republicanul Adam Kinzinger.
”Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu), unde avem soldați americani. Din punct de vedere al securității naționale, vă îngrijorează această investiție a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, a întrebat Kinzinger, întrebare la care Rick Perry a răspuns "Da".
A fost prima oară când autoritățile americane s-au declarat public îngrijorate în legătură cu cooperarea nucleară româno-chineză, iar dialogul Kinzinger-Perry a venit și pe fondul acutizării războiului comercial dintre Washington și Beijing.
În octombrie anul trecut, un înalt oficial al Departamentului de Stat de la Washington, Christopher Ashley Ford, a avertizat Marea Britanie cu privire la cooperarea sa nucleară cu aceeași companie chineză de stat China General Nuclear Power, susținând că SUA are dovezi că gigantul chinez face transferuri de tehnologie nucleară civilă în vederea utilizării acesteia în scopuri nucleare.
În 2017, Allen Ho, un inginer chinez născut în Taiwan și naturalizat în SUA, deținător al cetățeniei americane, a fost condamnat de un tribunal din Statele Unite la 2 ani de închisoare cu executare, un an de libertate condiționată sub supraveghere și amendă de 20.000 de dolari pentru conspirație în vederea dezvoltării de materiale nucleare cu tehnologii americane în China fără aprobarea autorităților de la Washington și cu intenția de a crea avantaje statului chinez. El lucrase pe poziția de consultant pentru China General Nuclear Power.
În martie, Perry a salutat oficial semnarea de către compania NuScale, controlată de gigantul industrial texan Fluor Corporation, a unui memorandum de înțelegere cu Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, ce vizează schimbul de informații tehnice și de business în legătură cu o tehnologie nucleară a NuScale aflată încă în teste. NuScale, al cărei șef a fost prezent de asemenea la întâlnirea de lobby cu Trump, a primit o finanțare de 217 milioane dolari de la Departamentul pentru Energie al SUA pentru dezvoltarea tehnologiei SMR, pe bază de reactoare modulare cu apă ușoară, urmată de una de 16 milioane dolari în 2015 și alta de 40 milioane dolari anul trecut.
Tot în martie, Nuclearelectrica a încheiat un acord cadru cu două divizii europene ale gigantului american General Electric, în baza căruia americanii vor face timp de 8 ani întreținere și reparații la centrala nucleară de la Cernavodă, înțelegere în valoare totală de aproape 120 milioane dolari.
Nuclearelectrica și gigantul chinez de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat în cadru oficial, la începutul lunii mai, acordul preliminar cu privire la continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă. În noiembrie 2016, chinezii estimau valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro.
