România va juca un rol important anul viitor, în calitate de deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, în demersurile de revizuire a Directivei UE privind gazele naturale în sensul aplicării integrale a reglementărilor europene unor proiecte de gazoducte care nu se află integral pe teritoriul Uniunii și pornesc din afara acesteia, cum ar fi Nord Stream 2 și TurkStream, dezvoltate de gigantul rus de stat Gazprom, a declarat ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, la o conferință pe teme energetice organizată de publicația Newsweek.
"Statele Unite împărtășesc îngrijorările larg răspândite la nivelul UE cu privire la proiectele de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom. Suntem de acord cu mulți dintre partenerii noștri europeni cu privire la faptul că aceste proiecte vor reîntări dominația Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale și vor reduce oportunitățile de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie", a spus Klemm.
Potrivit acestuia, construcția conductei Nord Stream 2 va concentra peste 70% din livrările Gazprom către UE pe o singură rută de transport, ceea ce va spori semnificativ vulnerabilitatea Europei în cazul apariției unor probleme în aprovizionare.
"După cum am mai declarat, SUA nu consideră proiectele Nord Stream 2 și TurkStream ca fiind proiecte cu beneficii comerciale și de mediu, ci proiecte politice. România va juca un rol important în calitate de viitoare deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, pe care o va prelua în ianuarie anul viitor. În sectorul energetic, SUA sprijină demersurile României de revizuire a Directivei UE a gazelor naturale, care ar urma să aplice măsurile prevăzute de al treilea Pachet energetic al UE întregului proiect de gazoduct Nord Stream 2, atât componentei offshore a acestuia, cât și celei onshore. SUA sprijină tototdată demersurile României de creare a unei piețe deschise și competitive a energiei, care va permite funcționarea eficientă a producției și transportului de energie și a sistemului de prețuri al acesteia, încurajând totodată investițiile", a mai menționat ambasadorul american.
Klemm a arătat că implementarea deplină a regulilor europene privind liberalizarea pieței de energie, și în special a celui de-al treilea Pachet energetic, vor asigura funcționarea optimă a pieței europene a energiei și vor garanta faptul că toate companiile vor juca după regulile economiei de piață.
"Neaplicarea Directivei UE a gazelor naturale unor proiecte precum Nord Stream 2 subminează obiective fundamentale cu privire la liberalizarea pieței și la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Sub președinția românească a Consiliului UE, sperăm ca securitatea energetică a Europei va fi întărită", a conchis Hans Klemm.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Mai precis, cu cât capacitatea Gazprom de a ocoli sistemul național ucrainean de transport al gazelor în operațiunile sale de export către UE sporește, cu atât poziția financiară a Kievului se vede tot mai slăbită, întrucât încasează tot mai puțini bani din tarifele de tranzit percepute rușilor pentru aceste exporturi. Ucraina încasează anual din tranzitul de gaze rusești între 2 și 3 miliarde de dolari, echivalentul a circa 2%-3% din PIB-ul țării.
Pe lângă asta, proiectul este considerat dubios din punct de vedere al legislației europene, care impune operatorilor de sisteme de transport de gaze să asigure tuturor potențialilor utilizatori acces liber, transparent și nediscriminatoriu, pe baze concurențiale, la conductele lor magistrale.
Statele Unite încă ar putea să impună sancțiuni legate de construcția gazoductului Nord Stream 2, care ar aduce gazul rusesc direct în Germania pe sub Marea Baltică, a declarat recent, la Varșovia, secretarul american pentru Energie, Rick Perry. Ulterior, la Budapesta, Perry a cerut Ungariei și țărilor vecine să respingă gazoductele rusești, care, în opinia autorităților de la Washington, sunt folosite pentru a consolida influența Moscovei asupra Europei Centrale și de Est.
În replică, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că gazoductul TurkStream, care este în prezent construit între Rusia și Turcia via Marea Neagră, este o veste bună pentru Ungaria, în condițiile în care va avea o capacitate anuală de transport de 5-6 miliarde metri cubi și una din ramurile acestui gazoduct ar urma să permită livrarea de gaze naturale în sudul Ungariei via o nouă rută.
