Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a readus în discuție ideea introducerii unei taxe de mediu pentru centralele termice individuale de apartament pe gaze naturale, în contextul modificării Legii termiei prin limitarea drastică a posibilității de debranșare a blocurilor și de deconectare a apartamentelor de la sistemele centralizate municipale de termoficare, operațiuni care nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire.
Introducerea unei astfel de taxe de mediu pentru centralele de apartament este cerută de mai mulți ani de către RADET, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală aflat în insolvență de 2 ani, și a fost discutată inclusiv în cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice naționale.
Potrivit Autorității, capacitatea centralelor termice individuale instalate în apartamentele din România a crescut cu aproape 62% în interval de 3 ani.
"Noi am făcut o verificare, hai să zicem, poate nu cine știe ce adâncă, care e evoluția numărului de centrale termice individuale în ultimii 3 ani în România. Capacitatea acestor centrale a crescut de la 3.400 MW la 5.500 MW, în doar 3 ani, din 2015 în 2017", a declarat Viorel Alicuș, șeful Direcției generale eficiență energetică, surse regenerabile, cogenerare și energie termică din ANRE, invitat la dezbaterile Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților pe marginea cererii președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului modificării Legii termiei.
Alicuș a arătat că problematică este concentrarea mult mai mare de centrale individuale de apartament în zonele urbane, iar efectul acesteia este creșterea emisiilor de dioxid de carbon.
"Ne vom trezi, și ar fi bine să facem măsurătorile astea, că, cu toate că am desființat și am redus capacitățile în instalații de cogenerare, poate ineficiente, rezultatul este creșterea emisiilor de CO2 în aglomerări urbane, mai ales că aceste centrale de apartament nu au niște condiții de mediu impuse clar de legislația actuală. Ne gândim să vedem dacă nu există totuși soluții prevăzute în Directivele europene, pentru ca taxarea de mediu să poată fi impusă și acestor centrale individuale", a spus oficialul ANRE.
Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a votat respingerea solicitării președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului de lege și aprobarea acestuia în forma adoptată anterior de Senat, cu câteva amendamente, cel mai important fiind acela că reducerea TVA pe căldura și apa caldă livrate populației prin sisteme centralizate de la 19% la 5% se va face nu de la 1 ianuarie 2019, ci din toamna anului viitor. Proiectul va merge acum pentru vot final în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională.
Cea mai importantă prevedere a sa este că debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare (SACET) nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate. Luna trecută, CGMB a aprobat un studiu comandat de Primăria Capitalei, prezentat în premieră de Profit.ro în mai, studiu care recomandă ca, în cele mai multe zone compacte de blocuri "comuniste" din Capitală, debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire operat de RADET și instalarea de centrale termice individuale să fie interzise, prin declararea lor ca fiind zone unitare de încălzire.
În cererea sa de reexaminare a proiectului de lege, din august, președintele Klaus Iohannis a arătat că interdicția debranșării în anumite zone poate prejudicia atât beneficiarii, cât și companiile ce activează în domeniul soluțiilor de energie termică alternative celor centralizate. ”Considerăm că o astfel de formulare restrânge dreptul consumatorilor de a-și alege produsele și serviciile în acord cu propria voință și nevoile acestora. Textul normativ poate conduce inclusiv la ideea instituirii unei interdicții indirecte a debranșării de la sistemul centralizat pentru utilizatorii din condominii, nesocotind regulile comerțului liber și economiei de piață, prin instituirea unui monopol al sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică”, a obiectat președintele.
Tot în august 2018, Iohnnis a fost criticat de către administratorul public al Capitalei, Sorin Chiriță, pentru retrimiterea în Parlament a proiectului de modificare a Legii termiei. "Noi am cerut oficial modificarea legii termiei încă din 2016. Într-un final a fost adoptată și acum întoarsă înapoi de președinte, n-am înțeles exact de ce. Păi nu s-a înțeles că nu avem alternativă la sistemul centralizat de încălzire? Ce este rău, că reducem TVA-ul la încălzirea centralizată? Ce este rău, că stabilim zone unitare de încălzire (în care debranșările de la RADET vor fi interzise – n.r.)? Noi oricum vom intra cu zonele unitare în Consiliul General", a spus Chiriță.
În aprilie 2016, RADET București anunța că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se baza inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.
"Nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine", declarat atunci directorul general al RADET de atunci, Valentin Vițalariu.
Subiectul introducerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament a mai făcut valuri în 2014 și 2015. Astfel, în 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, potrivit reglementărilor europene, din 2016, proprietarii de centrale individuale de încălzire vor fi obligați să plătească o taxă și au circulat zvonuri potrivit cărora cuantumul acesteia ar urma să fie de 30 lei/gigacalorie. Ulterior, în 2015, pe fondul criticilor publice, Ponta a revenit asupra temei și a declarat că Guvernul nu intenționează să taxeze centralele de apartament, iar ulterior subiectul s-a stins.
Și Guvernul Adrian Năstase a luptat, în principal prin ministrul de atunci al Administrației Publice, veteranul Octav Cozmâncă, împotriva centralelor termice de apartament, confruntat cu valul debranșărilor populației de la sistemul centralizat de termoficare, din 2001-2004, încercând să oprească un eventual faliment al RADET. Una dintre ideile absurde de atunci era ca proprietarii locuințelor dotate cu centrale termice individuale să fie obligați să plătească și pentru "căldura care le vine din pereți" de la vecini fără centrale termice, idee la care, evident, s-a renunțat tot pe fondul criticilor publice, cu demiterea directorului din Ministerul Administrației Publice care lansase public ideea.
În schimb, pe 26 septembrie 2015, a intrat în vigoare directiva UE cunoscută sub numele de ErP (Energy-related Products Directive), potrivit căreia, de la acea dată, pot fi importate doar centrale termice în condensare, cu emisii poluante semnificativ mai reduse decât cele clasice, dar și mai costisitoare în termeni financiari. Directiva nu îi afecta pe consumatorii care aveau deja instalate centrale termice de apartament clasice, care funcționează în parametri normali, normele UE neobligându-i pe aceștia să-și înlocuiască sistemele de încălzire.
Anterior, în martie 2016, ideea impunerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament fusese discutată și în cadrul sesiunii de lucru "Eficiență energetică, energie termică și cogenerare" din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice naționale 2016 – 2030.
Astfel, în cadrul sesiunii s-a propus "introducerea în legislație a unor prevederi privind plata unei taxe de poluare pentru deținătorii de surse de încălzire poluante, nesigure și neeficiente, conform principiului „poluatorul plătește”, taxă ce poate fi aplicată pe volumul de gaz natural furnizat", adăugându-se că "astfel de taxe trebuie să urmărească evitarea discriminării consumatorilor". La sesiune s-a mai afirmat și că "Se impune demararea unui program de reabilitare/modernizare a SACET-urilor (Sisteme de Alimentare Centralizată cu Energie Temică – n.r.), concomitent cu restricționarea treptată a surselor individuale de încălzire, care sunt mai poluante, cu un grad mai scăzut de eficiență, în multe cazuri reprezentând un pericol, atât de incendiu, cât și de intoxicații".
