România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Pe 6 august, Dunărea poate atinge, la intrarea în țară, un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003.
Atunci, debitul a fost de 1.600 mc/s.
'România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s.
În ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării.
Astăzi, Dunărea înregistrează la intrarea în țară un debit de 1.550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025).
Totodată, râurile interioare din vestul țării (Crișana și Banat), precum și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice acestei perioade. În unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor', se spune în comunicat.
Instituția precizează că următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic, având în vedere regimul deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al Dunării.
'Vestea bună este că, în Austria, s-au înregistrat în ultimele zile precipitații care au determinat creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă aproximativ cinci zile.
Ca urmare, pe sectorul românesc este posibilă doar o staționare sau o ușoară creștere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste această valoare, care rămâne însă mult sub media multianuală a lunii august.
Prin urmare, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, cauzată exclusiv de regimul deficitar de precipitații, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, va fi încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala. Totodată, Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche - Brațul Bala', se arată în comunicat.
Conform sursei citate, operațiunea este una deosebit de complexă și presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă. Intervenția implică riscuri tehnice semnificative, principalul risc fiind ca, în condițiile nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării și ale unei situații hidrologice fără precedent, efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate.
De asemenea, lucrările pot determina o creștere temporară a turbidității apei. Chiar și în aceste condiții, autoritățile statului român asigură populația că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării, pe cât posibil, a debitelor minime necesare producției de energie nucleară. Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, acesta reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației.
'În acest context, facem un apel ferm către populație pentru utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice. Fiecare gest de economisire contează în această perioadă critică. Reducerea consumului de energie electrică, în special în intervalele de vârf din cursul serii, precum și utilizarea rațională a apei contribuie la diminuarea presiunii asupra resurselor disponibile.
Recomandăm ca, acolo unde este posibil, apa potabilă să nu fie utilizată pentru udarea grădinilor, spălarea curților, a trotuarelor sau a autovehiculelor, ci să fie folosite surse alternative pentru aceste activități.
Prioritatea absolută rămâne asigurarea alimentării cu apă a populației și protejarea resurselor disponibile în această perioadă de secetă hidrologică severă. Solidaritatea și responsabilitatea fiecăruia dintre noi pot contribui la depășirea acestei perioade fără precedent', se mai menționează în comunicat.
”Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de față la intrarea în țară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la ora asta se înregistrează 1.590 m3 pe secundă, cu tendința de scădere până în data de 7 august când se vor înregistra în jur de 1.450 m3. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiții, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a declarat, sâmbătă, Sorin Rîndașu, director general adjunct Administrația Națională "Apele Române".
Acesta s-a referit la măsurile dispuse, care să încerce, pe de-o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre brațul Bala, pe de altă parte acțiuni de dragaj pe Dunărea Veche.
”În aceste condiții este destul de dificil de spus că totul este în siguranță, sunt riscuri, dar se face tot ceea ce este omenește posibil pentru menținerea în funcțiune a Centralei Nucleare, care în momentul de față aduce un aport important, mai ales în condițiile în care și în Ungaria, din patru grupuri, trei deja au fost oprite și Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcționarea centralei nucleare de la Kozlodui”, a mai declarat Sorin Rîndașu.
Acesta avertizează, de asemenea, că ”prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare”.
”Singurul lucru pe care putem să-l spunem este că, în Bazinul Superior, în Austria, se înregistrează precipitații ceea ce a permis creșterea nivelelor râurilor din zona care alimentează Dunărea Superioară. Dar trebuie menționat faptul că sunt șapte zile de parcurs până la intrarea în țară și de la intrarea până în zona Cernavodă mai sunt încă cinci zile. Deci vorbim de două săptămâni în care trebuie să găsite, cu resursele locale, soluții care să permită în continuare funcționarea Centralei Nucleare”, a explicat specialistul.
Acesta a precizat că măsurile dispuse de Comitetului Național de Situații de Urgență ar putea ”produce acel efect de 10-15 cm care să ne permite să trecem până să ajungem la perioada la care debitele la intrarea Dunării în țară vor fi stabilizate la valori în jurul valori de 1.600, poate puțin mai mari”.
Oricum, la 1.600 mc/s debit la intrarea în țară înseamnă de cel puțin de două ori și jumătate mai mic decât media multianuală a lunii acestea.
Sorin Rîndașu a precizat că, față de debitele de anul trecut pe Dunăre, cele înregistrate în prezent sunt cu 25% mai mici.
Unitatea 1 a CN Cernavodă a fost oprită în această sătămână, reudcând producția internă de energie cu 10%, în condițiile unui consum ridicat din cauza caniculei.
Scăderea debitelor pe Dunăre aduce riscul închiderii și Unității 2 a centralei, cu efect semnificativ asupra producției interne.
