La 17 aprilie 1996 a fost inaugurată oficial Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în funcțiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară, scrie Agerpres.
Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil - uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Centrala dispune de 5 unități de tip CANDU de 700 MW fiecare.
Lucrările de completare a Unității nr. 1 au fost conduse din 1991 sub direcția și responsabilitatea consorțiului AAC, constituit în 1990 între ANSALDO - Italia și AECL - Canada, preciza un comunicat de presă la data inaugurării primului reactor. Cele două societăți s-au implicat în Proiectul Cernavodă încă de la începutul anilor '80 prin intermediul contractelor de proiectare, furnizare, transferări de tehnologie și asistență tehnică, încheiate în acea perioadă cu Ministerul Energiei din România.
Proiectul Cernavodă constituie cea mai importantă realizare în sectorul energetic în țările din Estul Europei și, totodată, inițiativa cea mai relevantă de asistență managerială și tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate în sectorul nuclear conform cu normativele internaționale și cu directivele AIEA Viena, se arăta în comunicat.
Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a prim-ministrului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialități române și străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control.
