Statul se împrumută pe sine: derogare de la lege pentru schimb de euro din banii din privatizări, cu scopul subvenționării certificatelor CO2 ale CE Oltenia

Circa 60% din grantul de circa 1,18 miliarde lei aprobat la finalul lunii trecute de Guvern pentru a fi acordat companiei de stat Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, pentru ca acesta să aibă cu ce cumpăra certificatele CO2 aferente producției de anul trecut, ar putea proveni din banii încasați în monedă europeană de stat din privatizări și ținuți în Fondul național de dezvoltare, înființat în 2006 cu ocazia privatizării BCR.

"Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului național de dezvoltare (...), Ministerul Finanțelor poate aloca sub forma de grant, la solicitarea Ministerului Energiei, suma de 664.106 mii lei, în scopul asigurării resurselor necesare acordării ajutorului de stat Societății Complexul Energetic Oltenia SA, parte a ajutorului de restructurare (...)" constând în grantul de 1,18 miliarde lei, se arată într-un proiect de OUG adoptat în ședința de Guvern de joi.

În nota de fundamentare a proiectului se precizează că se are în vedere acordarea de către Ministerul Finanțelor, la solicitarea Ministerului Energiei, a unui împrumut din venituri din privatizare, în limita sumei de 664,106 milioane lei, pe o perioadă de 5 ani de la momentul acordării acestuia, cu tragere integrală. Rata dobanzii împrumutului rămâne fixă pe toată durata de derulare a acestuia și se situează la nivelul de 1,25% pe an, fiind egală cu rata dobânzii de politică monetară stabilită de BNR și practicată de Ministerul Finanțelor pentru imprumuturile acordate din disponibilitățile Trezoreriei Statului.

CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE ROCA Investments raportează un randament al investițiilor de 62% în 2020 și ajunge la o evaluare a portofoliului de 42 milioane euro, dublu față de 2019

Suma se asigură de Ministerul Finanțelor din venituri rezultate din privatizare înregistrate în contul curent în valută deschis la Banca Națională a României, prin efectuarea operațiunii de schimb valutar al echivalentului în euro al sumei, determinat pe baza cursului Băncii Naționale a României valabil la data efectuării. Echivalentul în lei al acestor sume se înregistrează în contul curent general al Trezoreriei Statului la disponibil din venituri rezultate din privatizare.

"Era nevoie de o ordonanță de urgență pentru planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, pentru cumpărarea certificatelor verzi (de fapt este vorba de certificatele CO2 – n.r.). Dacă acestea nu erau cumpărate, bineînțeles că ar fi fost probleme acolo și am găsit și un mecanism de finanțare, a trecut această ordonanță", a declarat premierul Florin Cîțu după ședința de Guvern.

Draftul de ordonanță derogă de la legislația de înființare a Fondului național de dezvoltare, aceasta prevăzând că banii din Fond fi folosiți doar pentru finanțarea proiectelor de investiții în infrastructură și a altor "proiecte prioritare", necesităților provocate de retrocedarea/restituirea activelor imobiliare și "derulării unor programe/proiecte care beneficiază de finanțare din fonduri europene, inclusiv pentru prefinanțarea și cofinanțarea acestora".

"Societatea Complexul Energetic Oltenia SA restituie eventualele sume rămase neutilizate din sumele alocate de Ministerului Finanțelor în același cont de unde au fost transferate până la data de 30 iunie 2021. Ministerul Energiei reîntregește veniturile rezultate din privatizare în lei utilizate (...), diminuate cu sumele restituite (...), din bugetul de stat prin bugetul propriu cu încadrarea in sumele prevăzute cu aceasta destinație, până cel târziu în data de 15 decembrie 2021. Pentru nereîntregirea la termenul prevăzut (...) a sumei alocate sub forma de grant (...) se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe zi de întârziere, până la data stingerii obligației. Dobânda de întârziere reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului", mai stipulează proiectul de OUG.

CITEȘTE ȘI Modificări la Codul Rutier: limită de viteză de 30 km/h pentru bicicliști și interzicerea utilizării telefonului mobil pentru pietonii care traversează strada

În nota de fundamentare se mai precizează că, fără intervenția statului, CE Oltenia nu își va putea asigura necesarul de lichidități pentru achiziționarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și desfășurarea activității curente, existând riscul potențial de a intra în insolvență sau faliment, având în vedere că CE Oltenia nu dispune de resursele financiare necesare.

"Împrumutul acordat conform actului normativ propus asigură continuarea activității companiei, având ca rezultat păstrarea unui număr semnificativ de locuri de muncă", se mai precizează în document.

După cum a relatat Profit.ro, prețul subvenționării directe de la bugetul de stat cu peste 241 milioane euro a costurilor CE Oltenia cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care mai trebuie să le achiziționeze pentru producția anului trecut este supraaccelerarea închiderii centralelor pe lignit ale Complexului.

CITEȘTE ȘI Cramele caută noi soluții pentru a acoperi golul financiar. “La un moment dat ne-am pus speranța în terase, dar pandemia a schimbat și noțiunea ieșitului în oraș, acum oamenii stau mai puțin și preferă băuturi mai ieftine.”

Planul de restructurare al companiei, investigat de Comisia Europeană, care și-a exprimat îndoieli în legătură cu legalitatea și fezabilitatea sa, prevede reducerea capacității de producție de energie din cărbune a CE Oltenia de la 3.570 MW la începutul anului 2021 la 1.650 MW în 2026 și menținerea acestei capacități până în 2030. În schimb, în nota de fundamentare a OUG-ului din martie privind acordarea unui grant de peste 241 milioane euro de la bugetul de stat pentru certificatele CO2 ale Complexului se menționează că puterea instalată în grupuri pe cărbune se va reduce mult mai amplu până în 2027, respectiv la numai 660 MW.

"Practic, acest plan de restructurare al CEO este prima și cea mai mare acțiune de decarbonare a sectorului de producere din România. Capacitatea instalată pe bază de lignit va scădea de la 3.570 MW (începutul anului 2021) la 660 MW (numai două grupuri la Rovinari) la începutul anului 2027, ceea ce înseamnă o reducere de 82% în 6 ani. Reducerea anuală de emisii de CO2 provenite din lignit este de 4 milioane tone (de la 8.6 milioane tone în 2021 la 2.6 mil tone în 2027)", se menționează în documentul citat.

Acolo se mai afirmă că operarea celor două unități de la Rovinari după anul 2025 are ca fundamentare asigurarea securității energetice în baza unui "mecanism de piață". "În absența unui astfel de mecanism, aceste unități nu vor opera, subiectul fiind în atenția Transelectrica, care își va actualiza asigurarea adecvanței sistemului energetic national în context regional. Această abordare va reprezenta a doua și ultima fază a planului de decarbonare a combustibililor fosili în România", se spune în nota de fundamentare.