Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, afirmă că operatorul omolog din Ungaria, FGSZ, i-a transmis pe 18 iulie că nu a promit aprobare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei pentru construirea secțiunii ungare a conductei internaționale BRUA până în Austria, dar că va continua discuțiile cu Gas Connect, transportatorul de gaze austriac, pentru a găsi o soluție de transport fizic al gazelor naturale dinspre Ungaria înspre Austria.
Anunțul Transgaz vine după ce publicația icis.com a scris că FGSZ a decis ca BRUA să se oprească în Ungaria, fără să mai fie construită secțiunea care ar face inteconectarea cu sistemul de transport gaze al Austriei.
"La data de 18 iulie 2017, Transgaz a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului național de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ - referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfășoare pentru alocarea capacităților aferente coridorului de transport gaze naturale România – Ungaria – Austria. Prin această scrisoare am fost informați asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficiență economică. Partea ungară a propus în schimb derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România, să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuțiiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilități de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria", se arată într-un comunicat al Transgaz.
În contextul situației descrise și analizând această propunere, Transgaz informează acționarii și potențialii investitori regionali că, din perspectiva companiei, obiectivele și proiectele asumate privnd dezvoltarea pe teritoriul României a infrastructurii BRUA rămân neafectate.
"Transgaz va avea în vedere ca planificarea și desfășurarea procesului de sezon deschis să țină seama de toate obiectivele pe care coridorul BRUA și le-a propus, inclusiv pentru asigurarea alimentării sale cu gazele prezumat a fi produse în Marea Neagră. Având în vedere importanța proiectului BRUA la nivel național, regional și european,Transgaz va acționa astfel încât să nu fie afectat în niciun fel termenul de începere a operării comerciale a acestei surse de gaze", se precizează în comunicatul Transgaz.
Proiectul BRUA este dezvoltat in contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale ale țărilor europene, creșterii securității alimentarii cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieței din centrul și sud-estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică. Proiectul va asigura: pe direcția Bulgaria - o capacitate de transport in ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an și, pe direcția Ungaria - o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an in faza I și 4,4 mld.mc/an in faza II. În prezent Transgaz se află în plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind și de suportul financiar din partea Uniunii Europene.
"Transgaz va acționa pentru realizarea acestui proiect în condiții de eficiență economică și într-un timp cât mai scurt, în conformitate cu obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Aceasta este o confirmare clară a faptului că Transgaz își respectă riguros angajamentele europene, programele de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv în ceea ce privește asigurarea capacității de export", se conchide în comunicatul operatorului român.
Construcția gazoductului BRUA, care urma să conecteze sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei, ar putea fi bocată după ce autoritățile ungare au anunțat vineri că Austria ar putea fi exclusă din proiect, potrivit icis.com.
BRUA prevede construcția pe teritoriul României a unei noi conducte de gaz, cu o lungime de aproximativ 479 kilometri, și trei noi stații de comprimare, la Jupa, Bibești și Podișor. Gazoductul ar urma să aibă o capacitate inițială de 1,75 miliarde metri cubi pe an, majorată ulterior la 4,4 miliarde metri cubi pe an (BRUA faza 2).
Totuși, operatorul ungar de transport de gaze FGSZ a anunțat vineri, potrivit icis.com, că gazoductul se va opri în Ungaria. FGSZ afirmă că singura secțiune "viabilă" a gazoductului este interconectorul existent Ungaria-România, care poate fi extins la 5,26 miliarde metri cubi pe an, de la o capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi.
FGSZ a adăugat că a contactat operatorul român Transgaz cu privire la alocarea capacităților. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu a exprimat încă un punct de vedere.
FGSZ ia în calcul ca gazele să fie exportate mai departe către Slovacia, Ucraina, Serbia și Croația. Dacă gazoductul nu va mai ajunge însă în Austria, companii ca ExxoMobil sau OMV, care mizează pe exportarea gazelor din Marea Neagră, ar putea fi excluse de pe lista exportatorilor din regiune.
Pe de altă parte, compania rusă Gazprom ar putea folosi infrastructura existentă pentru a vinde gaze rusești în regiune. Rusia lucrează momentan la construcția Turkish Stream, care traversează Marea Neagră.
ExxonMobil și OMV Petrom au anunțat în 2012 descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun din zona românească a Mării Negre. Potrivit informațiilor inițiale, rezervele de gaze din acel perimetru au fost estimate între 42 de miliarde și 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Analiza viabilității comerciale a zăcămintelor românești din Marea Neagră este în plină desfășurare, decizia finală de investire ar putea fi luată în 2018, iar producția propriu-zisă ar putea începe în deceniul următor.
Americanii au lansat deja licitații și consultări de piață pentru achiziționarea de echipamente și servicii necesare proiectului.
Miercuri, Transgaz a anunțat că găzduiește o întâlnire cu reprezentanți ai operatorilor sistemelor de transport gaze naturale din Grecia (DESFA), Bulgaria (Bulgartransgaz), Ungaria (FGSZ) și ai ICGB, compania care dezvoltă interconectarea dintre Grecia și Bulgaria, în scopul semnării memorandumului privind coridorul vertical de gaze ce ar urma să lege sistemele de transport gaze naturale din România, Ungaria, Austria, Bulgaria și Grecia.
Conceptul unui coridor vertical, care va permite transportul gazelor naturale din regiunea Caspică spre Europa Centrală, s-a conturat la Bruxelles în 2014, în contextul obiectivelor Uniunii Europene de a diversifica rutele și sursele de aprovizionare ale statelor membre și de a nu mai depinde de Rusia.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat recent că analizează acordarea unui împrumut de peste 59,38 milioane euro companiei românești Transgaz pentru finanțarea construcției gazoductului BRUA. Costurile totale ale proiectului sunt estimate la 593,786 milioane euro, iar BERD notează că diferența ar urma să fie asigurată de Transgaz din surse proprii, un grant de 179 milioane euro din partea Comisiei Europene, precum și din împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de bănci.
Transgaz a scos la licitație în mai un contract pe 2 ani, estimat la peste 1,5 miliarde lei cu tot cu TVA, de executare a lucrărilor de construcție a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, licitație la care au depus oferte 7 companii, printre care combinatul siderurgic ArcelorMittal Galați, concernul turc Borusan Mannesmann, TMK Artrom Slatina și Moldocor Piatra Neamț.
Licitația a fost lansată la scurt timp după ce Transgaz a anunțat că demarează negocieri pentru a contracta un credit în valoare de 50 milioane euro pentru finanțarea lucrărilor la faza 1 a proiectului de conductă, cu dobândă fixă și cu termen de rambursare de 15 ani, inclusiv 3 ani perioadă de grație pentru restituirea componentei de principal a împrumutului.
