Curtea Constituțională a stabilit pentru luna viitoare un prim termen de judecată în 2 dosare în care mai mulți producători de energie electrică regenerabilă acuză că prevederile legislației privind supraimpozitarea veniturilor lor suplimentare, rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh, contravin legii fundamentale. Nu sunt însă singurele reclamații la CCR pe această temă, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Încasările bugetare din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie, denumită ″contribuție la Fondul de Tranziție Energetică″ (FTE), reprezintă principala sursă de finanțare a compensațiilor acordate de stat furnizorilor de curent și gaze pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor finali prin lege.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Anul trecut, contribuția FTE a adus la bugetul de stat circa 9,7 miliarde lei, potrivit execuției bugetare, în timp ce compensațiile plătite furnizorilor s-au ridicat la valoarea totală de 10,23 miliarde lei.
Într-unul dintre dosare, reclamanta este Vatech Consulting SRL, companie controlată și condusă de Sorina-Liana Mirea, ce operează un parc fotovoltaic cu putere instalată de 6 MW. Mirea este asociat și administrator și la traderul și furnizorul de energie Energy Distribution Services SRL.
În celălalt dosar, sesizarea de neconstituționalitate a fost făcută de un număr de 4 operatori de parcuri eoliene, cu putere însumată de aproape 47 MW. Cel mai mare, de 30 MW, este operat de Ground Investment Corp SRL, controlat indirect de Diana-Alina Teodorescu și Elena Bălan. Următoarele 2, de câte 8 MW, aparțin Elektra Green Power SRL și Elektra Wind Power SRL, asociați la ambele societăți fiind Diana-Alina Teodorescu și Dan George Oproescu. Cel de-al patrulea, de 0,945 MW, este operat de Endless Energy Production SRL, deținută și administrată de Vlad Tudorie.
Cei 4 producători eolieni au solicitat instanței trimiterea la CCR a sesizării de neconstituționalitate și să oblige statul să le plătească despăgubiri totale de circa 10 milioane lei, reprezentând sumele plătite drept contribuție la Fondul de Tranziție Energetică de la data instituirii acesteia.
În ambele dosare pe care CCR le va ″lua la mână″ în prima parte a lunii martie, reclamantele acuză că dispozițiile legale privind impunerea și modul de calcul al suprataxei încalcă prevederile constituționale privind dreptul de proprietate, economia de piață, justa așezare a sarcinilor fiscale, securitatea juridică, nediscriminarea și egalitatea în fața legii.
Sesizări similare de neconstituționalitate a supraimpozitării din energie au fost înaintate anterior de fosta Enel Green Power România și EDPR România, de Alizeu Eolian și Brăila Winds din grupul Engie, precum și de Eolica Dobrogea One a spaniolilor de la Iberdrola.
Enel Green Power România, actualmente PPC Renewables România, și EDPR, precum și Brăila Winds, în alt dosar, au obținut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), căreia i-au cerut să lămurească în ce măsură supraimpozitarea doar a anumitor producători de electricitate, în principal a celor ce generează energie regenerabilă, cu exceptarea celor ce produc din surse fosile, așa cum prevede legislația românească, contravine sau nu normelor și tratatelor UE și reprezintă sau nu ajutor de stat pentru cei exceptați. Sesizarea Brăila Winds a și fost înregistrată pe rolul CJUE.
Nemulțumirea ″regenerabililor″ a crescut după înăsprirea de vara trecută a normelor privind cheltuielile deductibile la calculul sumelor datorate ca suprataxă. Inițial, la stabilirea bazei de impunere pentru supraimpozitare, li se permitea producătorilor să își deducă integral cheltuielile cu energia achiziționată din piețe de la terți și cu dezechilibrele. Din iulie 2023, cheltuielile cu cumpărarea de energie nu se mai deduc deloc, iar cele cu dezechilibrele – doar în proporție de cel mult 5% din valoarea curentului electric cu livrare fizică din producția proprie.
În plus, este acuzată retroactivitatea legislației.
Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică a fost atacată mai de curând la CCR și de către compania Veroniki Wind SRL, ce operează un parc eolian de 25 MW și este controlată de Veroniki Holding SpA, grupul înregistrat în Italia și cu operațiuni în 9 țări deținut de Veronica Gușă de Drăgan, văduva lui Iosif Constantin Drăgan, omul de afaceri român decedat în 2008, care a fondat ButanGas în 1948. Veroniki Wind a cerut și despăgubiri de 5,75 milioane lei.
Nu demult, și Greenlight Solutions SRL, ce operează un parc fotovoltaic de 7,44 MW, s-a adresat CCR cu reclamație față de supraimpozitarea din energie. Compania este controlată indirect de către antreprenorii Mihnea Olariu, Mihnea Mihalache și Andrei Pănoiu, care dețin grupul pharma Perfect Care și crama Domeniile Franco-Române. Cei de la Greenlight Solutions au solicitat despăgubiri de 4,9 milioane lei.
Cea mai recentă sesizare a Curții Constituționale pe această temă a fost formulată de către TMK Hydroenergy Power, producător de energie controlat de gigantul financiar australian Macquarie ce deține mai multe hidrocentrale în Caraș Severin, cu putere instalată însumată de peste 20 MW. În instanța de contencios administrativ, compania a cerut și despăgubiri de 15,4 milioane lei de la stat, reprezentând suprataxa plătită în perioada septembrie 2022 - mai 2023.
CCR a fost sesizată și din celălalt ″capăt al țevii″ de bani reprezentat de sistemul de reglementare a piețelor de energie și gaze de după criza ce a debutat în 2021, post-COVID 19, și s-a agravat în 2022, după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. După cum a relatat Profit.ro, furnizorul E.ON Energie România, controlat de grupul german de utilități omonim, a atacat la Curtea Constituțională plafonarea prețurilor la curent și gaze, precum și modalitatea de stabilire a sumelor cuvenite drept compensații furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție de pe piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, cerând și despăgubiri.
