Cel mult o sondă de explorare din 4 forate de companiile petroliere descoperă resurse de hidrocarburi în Marea Neagră, iar costurile unui singur foraj ajung și la un sfert de miliard de dolari, potrivit studiului "Riscuri, fiscalitate, decizii de investiții în sectorul offshore de țiței și gaze naturale. Marea Neagră și România" realizat de experții Vasile Iuga și Radu Dudău.
"Rata de succes a sondelor de explorare (offshore din Marea Neagră – n.r.) este de circa 20-25% în România. A fost însă de 0% în cazul Turciei și al Bulgariei. Costurile forării unei sonde în apele adânci variază între 150 și 250 milioane dolari", se arată în studiu.
Potrivit sursei citate, riscul comercial pentru producătorii de gaze din regiune este semnificativ, pe fondul slabei conectări a bazinului Mării Negre la piețele vest-europene. Infrastructura și logistica sunt, deocamdată, slab dezvoltate (spre deosebire de Marea Nordului sau de Golful Mexic) atât offshore, cât și onshore. Know-how-ul și resursele pentru managementul de proiect sunt încă foarte reduse, în pofida eforturilor făcute de țări ca România și Turcia.
"Riscul geopolitic este în creștere, ca urmare a evenimentelor politico-militare din Crimeea și din estul Ucrainei, precum și a atmosferei tensionate dintre NATO și Rusia, și cu o Turcie aflată în relații antagonice cu aliații săi occidentali. Crimeea este, în prezent, puternic militarizată, având capabilități avansate de tip A2/ AD (anti-access area denial). Nave militare și ale NATO patrulează constant apele Mării Negre, iar avioane de vânătoare ale Alianței supraveghează spațiul aerian al extremității sale sud-est europene. Această intensificare fără precedent a capacităților militare în Bazinul Mării Negre se reflectă, inevitabil, în percepția de risc geopolitic a titularilor de licențe petroliere și a potențialilor investitori interesați", spun autorii studiului.
În plus, riscul fiscal și de reglementare este mare și în creștere și se manifestă prin lipsa stabilității și predictibilității, modificările fiscale fiind aplicate retroactiv și fără minimă consultare.
"Riscul de mediu este apreciabil, Marea Neagră fiind măturată de furtuni violente. Zăcămintele sunt situate la mare distanță de țărm, făcând o potențială intervenție extrem de dificilă în condițiile lipsei echipamentelor specializate și a experienței. Marea Neagră este o mare aproape închisă, cu acces greu prin Bosfor. Adâncimea minimă a Bosforului este de sub 50 metri, iar podurile care leagă Europa de Asia la Istanbul au o înălțime de 64 de metri deasupra apei. Acest lucru înseamnă că platformele de foraj trebuie demontate pentru traversarea Bosforului și refăcute ulterior, ceea ce mărește semnificativ costurile", se mai afirmă în documentul citat.
Potrivit aceleiași surse, pentru că s-au făcut puține exploatări, topografia fundului Mării Negre este insuficient cunoscută, ceea ar putea complica traseul conductelor.
"De asemenea, fundul mării este instabil. La adâncimi de peste 200 metri este prezent hidrogenul sulfurat, cu efect de coroziune asupra conductelor și echipamentelor. Echipamentele capabile să opereze într-un asemenea mediu sunt semnificativ mai scumpe. De asemenea, la adâncimi mai mari de 500-600 metri, apa mării este saturată cu metan. Pe fundul mării se găsesc hidrați de metan în cantități mari, ceea ce poate fi periculos în situația în care ajung la suprafață, cu risc de incendiu sau de reducere a flotabilității navelor", arată studiul.
Nu în ultimul rând, în regiune sunt puține companii de servicii petroliere cu capacitatea necesară pentru lucrările offshore de mare adâncime.
