Ministerul Energiei, care deține, în numele statului român, o participație de 44,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, companie cotată la Bursa de Valori București, a propus în Guvern scoaterea la vânzare prin licitație publică cu strigare a unui pachet de 26,6959% din titlurile companiei, exact procentul vizat de memorandumul de înțelegere semnat de Guvernul Ponta în 2013 cu KMG International, din grupul kazah de stat KazMunayGas, prin care kazahii se angajau să cumpere respectiva participație cu 200 milioane dolari, parte a unei tranzacții complexe menite să stingă datoriile istorice ale Rompetrol față de statul român.
Astfel, Ministerul Energiei a propus, la Rompetrol Rafinare, "vânzarea unui pachet de acțiuni de 26,6959% din acțiunile deținute de stat, prin licitație publică cu strigare", potrivit unui memorandum publicat marți de Guvern, care cuprinde o listă de companii de stat la care viitoarele guverne ar trebui să vândă diverse pachete de acțiuni prin mai multe metode, fără a fixa termene exacte pentru vânzarea acțiunilor. Pe listă se mai află companiile Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, CFR Marfă, Salrom și Sanevit 2003 Arad.
Scoaterea la vânzare de către Ministerul Energiei, prin licitație publică cu strigare, a unui pachet de 26,6959% din acțiunile Rompetrol Rafinare este în concordanță cu prevederile memorandumului de înțelegere încheiat de statul român cu KMG International în 2013 și cu actele normative adoptate ulterior în vederea aplicării prevederilor respectivului memorandum.
CITEȘTE ȘI Conversia creditelor în franci elvețieni va fi discutată din nou luni. Nica: Există consens politic pentru aplicarea cursului istoric Astfel, potrivit unei hotărâri de Guvern din 2015 de aprobare a strategiei de privatizare a unei cote din deținerea statului român la Rompetrol Rafinare, dacă licitația de vânzare a pachetului de 26,6959% din titlurile RRC va fi câștigată de KMG International, atunci trebuie aplicat punctul 1 din memorandumul de înțelegere cu compania kazahă din 2013, care prevede că KMG International trebuie să plătească în total 200 milioane dolari pentru respectiva deținere.
De asemenea, HG-ul din 2015 prevede că, la licitație, se va acorda drept de preferință "persoanei juridice/fizice ofertante care face dovada că este investitorul care deține pachetul majoritar de acțiuni al societății". KMG International controlează în total, direct și indirect (prin subsidiarele Rompetrol Financial Group și Rompetrol Well Services), 54,6% din capitalul Rompetrol Rafinare.
Prevederea provine, de fapt, din OUG nr. 118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligații bugetare ale Rompetrol Rafinare, dat fiind că deținerea de 26,6959% a statului român la RRC provine dintr-o dublă conversie a unor datorii bugetare istorice de peste 600 milioane dolari ale Rompetrol Rafinare, mai întâi în obligațiuni, iar o parte din acestea în acțiuni.
CITEȘTE ȘI Senatul a respins un proiect care interzicea concedierea liderilor sindicali, după ce Iohannis a cerut reexaminarea unei reguli similare Propunerea Ministerului Energiei de scoatere la vânzare prin licitație publică a pachetului de 26,6959% din acțiunile RRC ar putea fi considerată un semn că s-au făcut progrese în negocierile cu KMG International privind rezolvarea amiabilă a disputelor dintre cele două părți. Asta pentru că, în caz contrar, la actuala cotație a acțiunilor RRC de la BVB, de 0,0492 lei/titlu, statul ar obține pe respectivele acțiuni doar echivalentul a circa 145 milioane dolari. Asta dacă ar reuși să găsească cumpărători interesați și să le vândă cel puțin la cotația respectivă, ceea ce este puțin probabil.
De altfel, nu este singurul semn recent de "pace" între statul român și KMG International. Luna trecută, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a angajat firma de avocatură Cunescu, Balaciu și Asociații s-o asiste în procesul de înființare, alături de KMG International, a fondului de investiții de 1 miliard de dolari pentru plasamente în sectorul energetic românesc, convenit prin memorandumul de înțelegere din 2013.
SAPE este controlată 100% de Ministerul Energiei și a fost desemnată de acesta să reprezinte statul în viitorul fond de investiții ce trebuie înființat alături de KMG International, fosta Rompetrol Group și actualmente divizie a KazMunayGas.
Prin memorandumul de înțelegere din 2013, kazahii se angajau să plătească 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol către statul român în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul RRC. În plus, KMG International se angaja să constituie un fond, care să ajungă la o valoare estimată de 1 miliard de dolari, pentru investiții în sectorul energetic din România, la fond urmând să fie acționar statul român. Memorandumul prevede că kazahii vor avea o participație de 80% din acțiunile fondului, restul urmând să aparțină României.
CITEȘTE ȘI Un singur ofertant pentru controlul prin satelit al unei părți din cererile fermierilor pentru acordarea subvențiilor Fondul va investi în proiecte energetice din România aflate în legătură cu operațiunile KMG International. Durata investițională a fost stabilită la maximum 7 ani. "Statul român va avea drept de veto în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României. Statul român va facilita un proces accelerat de revizuire și autorizare a proiectelor, în conformitate cu reglementările legale", potrivit memorandumului.
Documentul mai prevede că KMG International va finanța Fondul cu 150 de milioane de dolari, din care 30 de milioane de dolari vor fi vărsați în numele statului român. Restul, până la o sumă estimată de 1 miliard de dolari, va fi atras de la terți investitori, pentru finanțarea proiectelor investiționale selectate de KMG International, în baza unui grad de îndatorare datorii capital-propriu de maxim 4 la 1.
Statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al fondului, pentru o perioadă de minimum 5 ani, perioadă în care nu va avea loc nicio reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă. KMG International va avea drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de stat, se mai stipulează în memorandum.
Același document prevede că orice distribuire de profit se va face doar în favoarea KMG International, până când kazahii își vor recupera integral investiția de 150 milioane dolari în fondul de investiții. Ulterior, profiturile vor fi distribuite ambilor acționari, proporțional cu participația fiecăruia la capitalul social al fondului.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Marea curățenie: Aproape jumătate dintre agențiile de turism din România și-au pierdut licența într-o singură zi Problema este însă că memorandumul semnat în februarie 2013, în mandatul Guvernului Ponta, prevede că aceste angajamente încetează, în anumite condiții. Memorandumul a fost semnat, din partea statului român, de către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), prin șeful instituției, Gabriel Dumitrașcu. Între timp, în urma mai multor modificări legislative, OPSPI a fost divizat, iar atribuțiile sale în ceea ce privește companiile din energie au fost preluate de către Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie din cadrul Ministerului Energiei.
"Angajamentele asumate de către Părți în prezentul memorandum vor înceta în cazul demarării sau reluării oricărui litigiu sau demers legal sau administrativ de către oricare dintre Părți sau de către un afiliat al acesteia împotriva celeilalte Părți sau a unui afiliat al acesteia în legătură cu Litigiul. Afiliat, în înțelesul prezentei clauze, înseamnă orice afiliat al TRG (The Rompetrol Group, actualmente KMG International – n.r.) sau orice autoritate publică a statului român", este prevăzut la ultimul articol al memorandumului din 2013.
Mai mult, ca premisă a implementării tranzacției de preluare de către KMG International a 26,7% din acțiunile RRC contra a 200 milioane dolari, s-a convenit, prin memorandum, că vor trebui încetate toate litigiile și măsurile administrative inițiate de autoritățile de la București împotriva Rompetrol Rafinare ca urmare a conversiei în acțiuni a obligațiunilor deținute de statul român și nerăscumpărate de RRC până la scadență, inclusiv ridicarea sechestrului asigurător instituit de ANAF în 2010.
"OPSPI va face demersuri utile și necesare pentru ca (i) toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care sunt legate, direct sau indirect, de Litigiu (inclusiv Litigiul), să fie stinse în mod irevocabil, fără judecare pe fond și (ii) imediat ulterior stingerii acestor litigii sechestrul instituit de Autoritatea Națională pentru Administrare Fiscală asupra activelor RRC și titlul de executare silită din data de 17 noiembrie 2010 să fie revocat și ridicat", se stipulează în memorandumul de înțelegere.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Amendamentele PNL pentru conversia creditelor în franci elvețieni Principalul activ al KMG International în România, platforma Petromidia, se află astfel, în prezent, sub dublul sechestru al DIICOT (instituit în mai anul acesta) și ANAF (pus în 2010). DIICOT a instituit sechestrul ca măsură asigurătorie în dosarul Rompetrol II, în care sunt cercetați și 4 foști miniștri și în care acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani, inclusiv în legătură cu conversia în obligațiuni, în 2003, a unor datorii bugetare de 603 milioane dolari ale Rompetrol Rafinare.
Sechestrul ANAF din 2010 a avut drept cauză faptul că, în luna septembrie a acelui an, expira termenul până la care Rompetrol Rafinare trebuiă să plătească datoria către stat în valoare de 603 milioane dolari. "Este o măsură de precauție instituită cu scopul de a împiedica înstrăinarea unor bunuri în perioada imediat următoare, până la momentul în care Rompetrol va plăti datoria. Este o măsură asigurătorie, având în vedere intenția lor iminentă de a gaja titlurile de participare deținute de Rompetrol Rafinare SA la alte societăți și a unor imobile către acționarul majoritar Rompetrol NV", declara, pe 13 septembrie 2010, șeful ANAF de atunci, Sorin Blejnar.
În 29 aprilie, KazMunayGas și firma chineză China Energy Company Limited (CEFC) au semnat un acord prin care chinezii preiau controlul, printr-o companie mixtă în care CEFC are o participație majoritară, asupra afacerii din România a kazahilor, care include în principal două rafinării, Petromidia și Vega, și o rețea de distribuție de carburanți. În mai, chinezii anunțau că vor plăti 680 milioane dolari pentru o participație de 51% la KMG International.
Faptul că Petromidia este sub sechestru pune finalizarea tranzacției sub semnul întrebării.
CITEȘTE ȘI Patronat: Un focar de pestă porcină africană în România va genera cea mai mare criză din ultimii 25 de ani, cu pagube de sute milioane euro În iunie, KMG Internațional anunța că intenționează să acționeze România în judecată la tribunalul arbitral de la Stockholm, în baza tratatului Carta Energiei, precum și la tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială de la Washington, considerând că menținerea sechestrului DIICOT de la Petromidia este "nedreaptă" și că valoarea activelor pe care s-a pus sechestru se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu față de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de procurorii DIICOT.
Între timp, în iulie, kazahii au notificat Guvernul că intenționează să demareze o procedură de arbitraj. Potrivit procedurilor uzuale în astfel de situații, KMG International are termen legal de la trei până la șase luni să poarte discuții cu reprezentanții guvernului de la București, în vederea găsirii unei soluții pe cale amiabilă, înainte de a acționa statul român în judecată.
În urmă cu două luni, vicepreședintele KMG International, Azamat Zhangulov, se declara încrezător, într-un interviu acordat News.ro, cu privire la evoluția negocierilor cu Guvernul, însă avertiza totodată asupra riscului agravării situației actuale, "care ar putea degenera până la o naționalizare a Petromidia".
Mai recent, luna trecută, Zhangulov a declarat că cei de la CEFC China au extins cu câteva luni termenul de finalizare a tranzacției de preluare a KMG International, fixat inițial pentru luna octombrie a acestui an, în contextul discuțiilor pe care Rompetrol le poartă cu statul român. El a mai spus că nu a primit încă o solicitare din partea Ministerului Energiei de prelungire a memorandumului semnat în 2013 cu Guvernul României, care expiră la finele acestui an.
"Memorandumul de înțelegere a fost semnat în februarie 2013 și până acum a fost extins de 13 ori. Ultima extindere s-a întâmplat în octombrie 2015. Credem că am acordat suficient timp Guvernului să execute acțiunile care erau planificate până acum. Nu am primit nicio solicitare oficială să avem o nouă prelungire, dar de îndată ce o vom primi o vom analiza. Dar încă sperăm că toate acțiunile vor fi realizate în termenii agreați. Am înțeles că va veni această cerere și, de îndată ce va veni, o vom discuta cu Guvernul și apoi vom face publică decizia", a arătat vicepreședintele Rompetrol.
