Bolojan a reiterat că unul din elementele de bază ale reducerii cheltuielor de personal este și adoptarea interdicției cumului pensiei cu salariu.
”Această propunere se referă doar pentru pensiile care se bazează principal pe necontributivitate”, a spus Bolojan.
”O reducere a cheltuielor de personal înseamnă și această metodă. Nu înseamnă tăieri de salarii, ca să ne înțelegem foarte bine. În această situație, cred că este oportun să adoptăm acest proiect respectând prevederile constituționale, în așa fel încât să avem aceste efecte.
Dacă tot trebuie să ne reducem cheltuielile de personal, decât să concediem o persoană care nu are altă sursă de venit, e mult mai echitabil din punct de vedere social să plece o altă persoană. Ea se referă la cumulul pe pensiile necontributive. Prin urmare, ea nu afectează zona de educație sau de sănătate”, a mai spus premierul, la stirileprotv.
Potrivit acestuia, în educație sau în sănătate, aceste cumuluri sunt situații excepționale.
”De exemplu, un deficit de profesor de fizică pe care îl avem și atunci un profesor de fizică pensionar, dacă nu ai cu cine să-l înlocuiești e mai bine să rămână în continuare în activitate, dacă dorești acest lucru, sau deficit în anumite zone din țară de profesori sau de cadre medicale. S-ar putea să ai un spital mai mic în care nu există o cerere sau o atractivitate mare pentru medici și atunci dacă am un medic bun, care este în pragul pensiei, el poate să rămână în continuare dacă nu are cine să-l înlocuiască, decât să se desfințeze o secție de spital sau anumită specializare”, a arătat premierul.
El a adăugat că cel puțin 15.000 de posturi sunt ocupate de oameni la pensie, care s-au reangajat imediat după pensionare în sectorul public.
”În momentul în care există această interdicție, o bună parte din acești oameni care sunt angajați ar opta într-o variantă sau alta și foarte probabil ar renunța la funcția din sectorul public. Acele posturi devin vacante, nu mai pot fi ocupate”, a afirmat Ilie Bolojan.
