El a discutat cu presa din România în marja Eurelectric Power Summit 2026 de la Helsinki, reuniunea anuală a celei mai importante organizații profesionale a industriei energetice europene, cu peste 3.500 de companii membre.
″Știți foarte bine schema de sprijin care a durat 4 ani de zile, una dintre cele mai stufoase și nebazate de date, care a creat o problemă foarte mare. Pentru că am avut 4 ani de prețuri plafonate, iar în momentul în care s-a terminat, nu s-a întâmplat absolut. Așteptarea legitimă a cetățenilor acestei țări este ca în 4 ani de zile să înțelegi care este problema. Și să iei măsuri, să faci reglementări, pe market design, care să facă piața asta mai lichidă, mai puțin dependentă de fluctuații. Nu s-a întâmplat absolut nimic.
A fost o schemă extrem de costisitoare. România plătește și astăzi, o bucată substanțială din deficitul bugetar (provine din compensațiile achitate de stat furnizorilor – n.r.). Din cauza acestei scheme, noi n-am fost încă plătiți (statul are datorii foarte mari la furnizori – n.r.). Chestia asta cred că este una dintre cele mai clare exemple de cum nu se face o politică publică. Pornind de la un nevoia de a rezolva o problemă, adică de la o nevoie de a interveni extrem de legitimă.
Însă implementarea, execuția, au fost absolut sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă. Și România este o țară modernă. Și faptul că nu a existat o dezbatere despre chestia asta, adică din nou s-a făcut pentru că cineva a avut niște opinii, niște idee, niște păreri″, a spus Menegazzo.
PPC Energie, furnizorul de profil din România al grupului, unul dintre cei mai mari din țară, a cerut în instanță ca statul să fie obligat să îi plătească și costul creditelor contractate, pe perioada plafonării prețurilor finale la consumatori, pentru asigurarea banilor necesari susținerii plafonării, adică ″umplerii″ golului de lichiditate generat de diferențele dintre costurile de achiziție angro de electricitate și gaze din piața liberă și prețurile plafonate facturate clienților ca obligație legală, diferențe compensate cu foarte mare întârziere de către autorități.
În februarie, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a anunțat că, ″în prezent, restanțele statului față de furnizori (pentru compensarea costurilor plafonării – n.r.) se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare și plată″.
Bugetul de stat pe 2026 prevede alocări totale de 3,75 miliarde lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze în vederea acoperirii costurilor fostei plafonări a prețurilor finale la consumatori, în vigoare până la 1 iulie 2025 (la curent electric), respectiv 1 aprilie 2026 (la gaze).
Astfel, în 2026, Ministerul Muncii a primit pentru asta 1,75 miliarde lei, iar cel al Energiei – 2 miliarde lei.
Execuția bugetară preliminară pe 2025 a arătat că ministerele Muncii și Energiei au plătit în total circa 3,84 miliarde lei drept compensații furnizorilor de energie anul trecut.
Însă până în 30 iunie 2025, ca sursă de finanțare a compensațiilor exista contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxă care nu se mai aplică anul acesta. Anul trecut, din contribuție s-au strâns circa 1,175 miliarde lei.
