Nord Stream 2 AG, compania înregistrată în Elveția care implementează proiectul gazoductului omonim, deținută integral de gigantul rus Gazprom și finanțată și de grupurile europene OMV, Engie, Uniper, Shell și Wintershall, implicate în proiect, a cheltuit peste 2 milioane de dolari în 2017 și 2018 pentru a face lobby pe lângă autoritățile de la Washington în favoarea gazoductului.
Acesta este planificat să transporte gaze naturale din Rusia în UE, în primul rând în Germania, prin Marea Baltică.
SUA, dar și numeroase state europene, în special din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014. Mai precis, cu cât capacitatea Gazprom de a ocoli sistemul național ucrainean de transport al gazelor în operațiunile sale de export către UE sporește, cu atât poziția financiară a Kievului se vede tot mai slăbită, întrucât încasează tot mai puțini bani din tarifele de tranzit percepute rușilor pentru aceste exporturi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pe de altă parte, la finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a susținut că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Proiectul gazoductului Nord Stream 2 va fi finalizat, fără a fi însă sigur că acest gazoduct este în interesul Germaniei, iar SUA, care vor fi în curând cel mai mare producător mondial de petrol și gaz, vor fi un competitor puternic al Rusiei, a afirmat recent președintele american Donald Trump, în declarația susținută alături de președintele rus Vladimir Putin, la Helsinki. "Credem că împreună, ca puteri majore petroliere, putem lucra spre reglementarea pieței mondiale", a completat Putin.
Doar în primul trimestru al anului în curs, Nord Stream 2 AG a plătit 590.000 de dolari firmelor americane SMW Partners, Roberti Global și Hawksbill Group pentru ca acestea să facă lobby la Washington pe "chestiuni legate de poziția Statelor Unite față de gazoductul Nord Stream 2, inclusiv potențiale sancțiuni financiare care ar putea afecta proiectul", potrivit datelor oficiale ale autorităților americane. Nord Stream 2 AG mai lucrează și cu firma Capitol Counsel LLC.
Cel mai mult au încasat cei de la Roberti Global, firmă înființată și condusă de Vin Roberti, lobbyst cu mare experiență la Washington atât în mediul corporatist, cât și în cel politic, care a acționat ca principal consultant electoral al actualului președinte al Afganistanului, Ashraf Ghani, fost oficial al Băncii Mondiale, la victoria în alegeri a acestuia din 2014.
Recent, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington a avertizat din nou că SUA ar putea sancționa firmele occidentale care participă la proiectul Nord Stream 2, iar președintele Donald Trump, la summit-ul NATO de la Bruxelles, a acuzat că ”Germania este prizoniera Rusiei, pentru că își trage o mare parte din energia sa de la Rusia” și că ”Germania tocmai a început să plătească Rusiei, țara de care vrea să se apere, miliarde de dolari în contul nevoilor sale în energie, pentru un nou gazoduct ce pleacă din Rusia. Este inacceptabil!”
Și OMV, Engie, Uniper, Shell și Wintershall au cheltuit bani pentru a influența factorii de decizie de la Washington pe subiectul Nord Stream 2, însă sume mult mai mici.
Cele 5 grupuri au fost acționare, alături de Gazprom, la prima companie de proiect pentru Nord Stream 2, New European Pipeline AG. Gazprom controla 51% din New European Pipeline AG, restul fiind în posesia OMV, Uniper, Shell International și Wintershall (câte 10%) și Engie (9%).
În august 2016, din cauza opoziției Poloniei față de proiect, cele 5 companii din UE s-au retras din New European Pipeline AG, dar parteneriatul cu Gazprom pentru Nord Stream 2 a continuat în altă formă, printr-o firmă nouă, Nord Stream 2 AG, unde acționar unic este Gazprom, iar OMV, Uniper, Shell, Wintershall și Engie - "investitori financiari". În aprilie 2017, cele 5 companii au semnat un acord de finanțare care prevede ca fiecare să asigure 10% din costurile proiectului Nord Stream 2.
Nord Stream 2, proiect de suplimentare a gazoductului existent Nord Stream, ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019. Valoarea totală a investiției este estimată la 9,5 miliarde euro.
În iulie anul trecut, Congresul SUA a adoptat o lege privind impunerea de noi sancțiuni Federației Ruse pentru presupusa implicare în alegerile prezidențiale din SUA de la sfârșitul anului trecut și pentru anexarea peninsulei Crimea din 2014. Legea conține un articol care exprimă opoziția Statelor Unite față de proiectul Nord Stream 2, caracterizat ca o amenințare la adresa securității energetice a UE, și interzice orice formă de raport economic cu acesta.
Articolul a stârnit proteste aspre din partea Germaniei, Austriei și Rusiei, ca și din partea companiilor implicate în Nord Stream 2, care i-au acuzat pe americani că declanșează un adevărat război comercial și subminează aprovizionarea cu gaze a Europei deoarece vor să înlocuiască importurile de gaze rusești ale UE cu propriile livrări de gaze naturale lichefiate către Europa.
"Sancțiunile americane au făcut finanțarea Nord Stream 2 aproape imposibilă. Dacă din cauza sancțiunilor băncile nu vor putea să împrumute nici măcar un singur euro pentru proiect, atunci vom lua în considerare alte surse de finanțare pentru Nord Stream 2, dar asta depinde de fondurile proprii ale fiecărei companii partenere", declara în septembrie 2017 CEO-ul OMV AG, Rainer Seele, citat de publicația rusă Vedemosti, preluată de Forbes.
Gazprom mai trebuie să obțină aprobările necesare de la autoritățile din Danemarca pentru porțiunea din Nord Stream 2 care ar urma să traverseze apele teritoriale daneze, după ce a primit deja autorizații similare de la Suedia și Finlanda. Guvernul de la Copenhaga se află sub intense presiuni din partea ambelor tabere implicate înainte de decizia finală – SUA și statele europene care se opun proiectului de o parte, Rusia și țările UE care îl susțin, în primul rând Germania, principala beneficiară, de cealaltă parte.
