Președintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ de modificare a Legii energiei, care impune tuturor producătorilor români de gaze naturale ca, de anul viitor, minimum 50% din livrările lor anuale de gaze să fie prin tranzacții de vânzare derulate pe piețele centralizate angro din România.
"Începând cu data de 1 ianuarie 2019, toți producătorii de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, într-un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate angro, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător", prevede acum legea.
Potrivit sursei citate, obligația este valabilă pentru toți participanții la piața de gaze naturale, respectiv și pentru furnizori și traderi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro.
De asemenea, toți participanții la piața de gaze vor fi obligați ca, dacă încheie contracte angro de cumpărare de gaze, minimum 40% din cantitatea anuală achiziționată să fie cumpărată prin tranzacții derulate pe bursele românești de gaze.
Mai mult, aceste cote procentuale pot fi majorate anual, în urma unei analize, prin decizie a ANRE, care are obligația să monitorizeze evoluția pieței angro de gaze naturale din România, până cel târziu în data de 31 martie a fiecărui an calendaristic anterior celui pentru care se instituie obligația de tranzacționare pe piațele centralizate angro a cantităților minime de gaze naturale.
Prevederile au generat nemulțumirea companiilor petroliere cu concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră, care au arătat că obligația de a tranzacționa gazele extrase de acolo într-o manieră prestabilită constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale.
"Mai mult, proiectele de dezvoltare de resurse de gaze naturale care implică angajamente financiare inițiale semnificative se bazează și pe posibilitatea de a încheia contracte de vânzare bilaterale, pe termen lung. Astfel de contracte sunt încheiate înainte de a se efectua investiția de dezvoltare și angajează, deseori, producătorii să furnizeze gaze naturale către cumpărători la momentul începerii producției. Acest tip de contracte nu pot fi tranzacționate prin platforme centralizate. Intervențiile administrative, precum obligația de a tranzacționa într-o manieră prescrisă doar pe platforme centralizate, vor avea consecințe neintenționate și dăunătoare pentru potențialele investiții noi în offshore-ul Mării Negre", se arăta într-un document de poziție al Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), emis înainte de votul final din Camera Deputaților asupra proiectului de modificare a Legii energiei.
După votul respectiv, deși Legea energiei prevedea deja obligația de tranzacționare pe bursă de minim 50% pentru toți producătorii de gaze, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a simțit nevoia în mai multe rânduri să afirme public necesitatea ca o parte din producția de gaze din Marea Neagră să fie vândută în România.
"Ce ne interesează foarte mult, printre alte lucruri, este ca nu toată cantitatea de gaze care se extrage din Marea Neagră să plece din România. Așa ceva este inacceptabil. Cu toate riscurile, și pentru mine, și pentru colegii mei, cu toate problemele care au apărut și care pot apărea, la asta nu se poate ceda. Astfel, este important să punem în lege o cotă serioasă, importantă, din producția de gaze din Marea Neagră, care să fie vândută transparent pe piața din România, pentru a contribui la dezvoltarea economiei românești. Este o șansă pe care nu o putem pierde, pentru că nimeni nu poate ierta pe nimeni dacă gazele din subsolul românesc traversează România și participă la dezvoltarea economică a țărilor din jur", declara Dragnea pe 4 iulie.
În cele din urmă, în forma finală a Legii privind operațiunile petroliere din Marea Neagră votată de Camera Deputaților a fost introdusă o astfel de obligație special pentru producătorii offshore de gaze.
"Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într -un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător", prevede Legea offshore.
Derogarea de la Legea energiei înseamnă că, pentru producătorii din Marea Neagră, procentul minim de vânzare de gaze pe burse românești rămâne fix, neputând fi majorat de ANRE, precum în cazul producătorilor onshore.
Exploatarea gazelor din Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării în urma votului plenului Camerei Deputaților, cameră decizională, prin care a fost adoptată legea offshore, care modifică fiscalitatea din domeniu, reprezentanții principalelor companii concesionare afirmând că votul deputaților îi îndepărtează de o decizia finală favorabilă de investiție.
Luni seară, plenul Camerei Deputaților a votat cu 175 voturi pentru, 30 împotrivă și 30 de abțineri controversatul proiect de lege offshore, prin care se introduce impozitul pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%. Ea urmează să fie dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/MWh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.
Forma inițială a proiectului de lege, elaborată de fostul Guvern Tudose, le garanta companiilor petroliere același nivel de fiscalitate în general, nu doar de redevențe, pe toată perioada acordurilor de concesiune, care se pot întinde pe 45 de ani, și le scutea de impozitul de 60% - 80% pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețurilor la gaze.
