România și alte șapte state europene au trimis o nouă scrisoare Comisiei Europene în care reiterează îngrijorările cu privire la extinderea gazoductului Nord Stream, proiect care ocolește Ucraina și care, în viziunea semnatarilor documentului, ar putea avea consecințe geopolitice destabilizatoare, relatează Reuters.
"Proiectul Nord Stream 2, aflat în pregătire, poate prezenta anumite riscuri pentru securitatea energetică a regiunii din Europa Centrală și de Est (ECE). Dezvoltarea pieței de gaze naturale și a rutelor de tranzit din regiune, în special ruta prin Ucraina, vor fi influențate semnificativ", se arată în scrisoarea adresată președintelui CE, Jean-Claude Juncker
Scrisoarea, datată 7 martie, este semnată de președintele Lituaniei și de șefii guvernelor din România, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia și Slovacia. Două surse din UE au spus pentru Reuters că Croația se regăsește pe lista semnatarilor unei versiuni ulterioare a scrisorii, însă informația nu a fost confirmată oficial.
Potrivit documentului, finalizarea proiectului Nord Stream 2 ar putea avea "consecințe geopolitice destabilizatoare".
Contactați de Reuters, reprezentanții Comisiei au spus că nu pot confirma primirea scrisorii.
CITEȘTE ȘI Țările din estul Europei acuză Vestul de trădare după semnarea acordului cu Rusia pentru Nord Stream II În septembrie anul trecut, gigantul rus Gazprom a semnat un acord cu grupul austriac OMV, compania franceză ENGIE, companiile germane BASF și E.ON și grupul anglo-olandez Shell, pentru extinderea gazoductului Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, prin construirea a două noi conducte care vor dubla capacitatea actuală de transport la 110 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a circa 30% din cererea de gaze din Uniunea Europeană.
Proiectul, care fusese abandonat în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele din Vest, a generat polemici aprinse între susținătorii acestuia și statele din ECE, care au acuzat companiile occidentale că își trădează vecinii.
La finalul lunii noiembrie, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis Comisiei Europene o primă scrisoare în care arătau că planurile Gazprom de a dubla capacitatea gazoductului care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina.
Rusia încearcă de mai mulți ani să reducă tranzitul de gaze naturale prin conductele din Ucraina. În prezent, aproape o treime din gazele rusești care alimentează statele din Europa trec prin Ucraina, în scădere de la aproximativ două treimi din cantitatea exportată până în 2011, când gazoductul Nord Stream a devenit operațional.
Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles, unde vor discuta pe tema securității energetice.
