Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) a atribuit gigantului energetic nuclear francez Areva, la finalul lunii iunie, un contract în valoare de 130.000 euro plus TVA, în baza căruia francezii vor elabora un studiu de prefezabilitate pentru o fabrică de containere de beton care vor fi folosite la viitorul depozit final de deșeuri slab și mediu radioactive provenite de la centrala nucleară de la Cernavodă.
"Scopul general al prezentului proiect este construirea unei capacități de producție pentru containere din beton armat de înaltă integritate aferente DFDSMA (depozit final de deșeuri slab și mediu radioactive – n.r.). Containerele sunt recipiente din beton pentru depozitarea definitivă a deșeurilor radioactive de joasă și medie activitate", se arată în anunțul de atribuire a contractului.
Potrivit documentului citat, capacitatea de producție va fi amplasata în România și va acoperi nevoile domeniului nuclear național, urmând să se decidă dacă va fi vorba de o capacitate de producție nouă sau de retehnologizarea uneia deja existente. Fabrica va fi dimensionată pentru producerea de containere din beton armat de înaltă integritate de tip CFB-K și va produce cantități prestabilite de beton necesar sigilării celulelor de depozitare.
CITEȘTE ȘI Volkswagen va suspenda vânzarea majorității vehiculelor sale în Coreea de Sud, în scandalul emisiilor Contractul a fost atribuit prin negociere directă fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, ANDR justificând alegerea acestei proceduri prin faptul că serviciile contractate "pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate". Areva este controlată de statul francez, care deține 85% din acțiunile companiei prin mai multe instituții.
Grupul francez a înregistrat anul trecut venituri totale de 4,2 miliarde euro, având aproape 40.000 de angajați în întreaga lume, din care 75% în Europa. Areva este unul dintre liderii industriei nucleare mondiale, având activități pe toate palierele ciclului nuclear, de la extracția de uraniu la construirea și operarea de centrale atomoelectrice.
Recent, Comisia Europeană a declanșat o investigație aprofundată privind planurile Guvernului francez de a injecta circa 4 miliarde de euro în capitalul Areva, după ce grupul a consemnat pierderi în ultimii 5 ani, ca urmare a mai multor proiecte investiționale masive care s-au dovedit în cele din urmă nerentabile. Executivul de la Bruxelles vrea să vadă în ce măsură acest ajutor de stat este compatibil cu legislația comunitară.
ANDR este autoritatea națională competentă în domeniul promovării, dezvoltării și monitorizării activităților nucleare în scopuri pașnice.
CITEȘTE ȘI Licitație de 18 mil. euro pentru sistemul laser de la Măgurele, cel mai mare din lume În 2008, reprezentanții ANDR spuneau că România va trebui să construiască un depozit pentru deșeurile slab și mediu radioactive până în 2014 și unul pentru cele puternic radioactive până în 2055. Conform planurilor de atunci, primul depozit urma să fie amenajat până în 2014, în localitatea Saligny, județul Constanța.
Ulterior, în anul deadline-ului, șeful ANDR, Florin Tătar, a declarat că proiectul, cu un necesar de finanțare estimat la 450 milioane euro, a fost amânat pentru 2020 și ar putea fi realizat cu participarea unor investitori privați, care să controleze până la 50% din acțiunile companiei de proiect care va implementa investiția.
Investiția ar urma să fie finanțată din bani de la Nuclearelectrica, care a strâns, în perioada 2004 – 2015 inclusiv, o sumă totală de circa 740 milioane lei pentru finanțarea construcției depozitului. Această sumă provine din două taxe pe care Nuclearelectrica le plătește pe energia electrică produsă și care sunt incluse în prețul energiei livrate de companie consumatorilor, în cuantum total de 2 euro/MWh. Pentru a strânge aceste fonduri, Nuclearelectrica virează anual banii la ANDR, care apoi îi depune într-un depozit la Trezoreria Statului.
În 2010, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a acordat ANDR autorizație parțială de amplasare pentru proiectul depozitului final de deșeuri slab și mediu radioactive din localitatea Saligny. Autorizația a fost însă imediat atacată în contencios administrativ de către Greenpeace și Centrul de Resurse Juridice, cele două ONG-uri reclamând ilegalitatea autorizației, în lipsa acordului de mediu pentru proiect și a procesului de consultare a locuitorilor din zonă.
CITEȘTE ȘI Edward Snowden lucrează la o carcasă de iPhone care avertizează când sunt ascultate comunicațiile În plus, se contesta faptul că depozitul urma să fie amplasat la distanță de mai puțin de un kilometru de limita localității Saligny, iar construirea sa implica defrișarea unei suprafețe împădurite de peste 30 de hectare. Greenpeace și Centrul de Resurse Juridice au avut în cele din urmă câștig de cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărând irevocabil în 2012 anularea autorizației parțiale de amplasare.
Tot instanța supremă a decis, recent, să trimită spre rejudecare Curții de Apel București (CAB) o cerere de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă formulată de ONG-urile Greenpeace și Bankwatch. Cererea de anulare fusese depusă inițial în 2013 și respinsă anul următor, hotărârea de respingere a CAB fiind atacată ulteror cu recurs la ÎCCJ de către cele două organizații de mediu.
Deși este imposibil de prognozat ce va decide în cele din urmă justiția în acest caz, hotărârea ÎCCJ apare într-un moment prost pentru Nuclearelectrica. Termenul-limită până la care Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a expirat pe 9 mai, iar acționarii Nuclearelectrica au decis, pe 18 iulie, prelungirea acestuia cu 4 luni.
