Guvernul a hotărât să aplice, după 10 ani, norma din Legea petrolului potrivit căreia nu doar operatorul de terminal petrolier pe care îl controlează și pe ale cărui active din Portul Constanța este proprietar, Oil Terminal, datorează redevențe la bugetul de stat, ci și Midia Marine Terminal, operator deținut de KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, acționarul majoritar al Rompetrol, care are o facilitate de profil proprie în largul portului românesc omonim de la Marea Neagră.
Astfel, Executivul a aprobat, prin hotărâre, metodologia în baza căreia se determină cota procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, reprezentând redevența petrolieră datorată bugetului de stat.
Potrivit actului normativ, redevența a fost stabilită la 3% din valoarea veniturilor brute menționate.
O modificare introdusă în 2014 în Legea petrolui prevede că se datorează, ca redevență, ″o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate (…) din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, cotă determinată pe baza unei metodologii elaborate de autoritatea competentă (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon – ANRMPSG – n.r.) și aprobate prin hotărâre a Guvernului″.
Numai că, de atunci și până acum, metodologia respectivă nu a fost elaborată și aprobată, astfel că legea nu a putut fi aplicată și doar Oil Terminal a plătit redevențe, după cum a relatat Profit.ro.
″Neimplementarea până în prezent a prevederilor (…) are drept cauză atât procedurile de identificare a persoanelor juridice care au competențe în ceea ce privește elaborarea de metodologii privind determinarea unor parametri fiscali, cât și alți factori obiectivi (de exemplu, decesul unui coordonator din partea executantului contractului de cercetare cu această temă).
Efectele acestor cauze sunt demararea unor proceduri de angajare a unor contracte cu entități care au aceste competențe, proceduri care necesită timp îndelungat, și reluarea acestor proceduri, din cauzele legate de factori obiectivi, printre care și cel descris mai sus. Reluarea procedurilor a însemnat și prelungirea duratei de finalizare a acestui demers″, se arată în nota de fundamentare a HG.
ANRMPSG (pe atunci ANRM) a încheiat în 2020, cu Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești (UPG), un contract de cercetare pentru elaborarea unui studiu de determinare a cotei procentuale din venituri datorată ca redevență pe operațiunile petroliere efectuate prin terminale de profil, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, în vederea achitării către bugetul de stat a redevenței.
″Concluzia studiului este ca redevența petrolieră datorată bugetului de stat de către operatorii terminalelor petroliere care nu se află în proprietatea publică a statului să fie în cotă de 2% sau 3% din valoarea veniturilor brute realizate din operațiunile petroliere efectuate prin acestea. Propunerea ANRMPSG este cota de 3%. Neadoptarea proiectului de act normativ are ca efect blocarea unui plus în fluxul de venituri din redevențele petroliere către bugetul de stat, aceasta în condițiile în care cadrul legislativ este creat″, se mai spune în documentul citat.
Conform acestuia, din datele analizate în studiu, rezultă că Midia Marine Terminal are un grad mai mare de profitabilitate decât Oil Terminal SA, în condițiile în care societatea componentă a grupului Rompetrol folosește doar echipamente, instalații și facilități proprii, spre deosebire de compania de stat cu care a fost comparată, iar metodologia propusă ″se bazează pe analiza profitului net în raport cu venitul brut, în sensul menținerii unei cote rezonabile, care să nu afecteze semnificativ profitabilitatea operatorului″.
Pe de altă parte, redevența impusă Oil Terminal, controlată de stat, este semnificativ mai mare, de 11,5% din veniturile brute.
″Cota reprezentând redevența în cazul societății Oil Terminal SA Constanța, care a fost recent majorată de la 10% la 11,5% prin OUG nr. 91/2023, este compensația față de statul român conform legii pentru că societatea respectivă desfășoară o operațiune petrolieră și pentru faptul că aceasta utilizează bunuri din domeniul public al statului în vederea desfășurării activității sale. Făcând o paralelă cu modul de desfășurare a activității societății mai sus menționate, nu se poate percepe o cotă similară operatorilor terminalelor care nu se află în domeniul public al statului, întrucât aceștia, spre deosebire de societatea Oil Terminal SA, nu folosesc bunuri din domeniul public al statului, ci folosesc bunuri proprii în desfășurarea activității lor. În plus, în cazul perceperii unei cote de 10%, s-ar anula tot profitul societății Midia Marine Terminal SRL, ceea ce nu este viabil în condițiile unei economii libere″, este justificarea Guvernului.
Midia Marine Terminal, controlată de KMG International, a terminat anul 2023 cu venituri totale de 101,5 milioane lei și profit net de 5,68 milioane lei, potrivit celor mai recente date publice disponibile.
Instalația este vitală pentru aprovizionarea României cu țiței din Kazahstan, mai ales în condițiile embargoului european aplicat celui provenit din Rusia. Terminalul, aflat în operare de peste 15 ani, este situat la 8,6 kilometri în largul Mării Negre și are o capacitate de transfer de 16 milioane de tone pe an, fiind unica facilitate de descărcare–încărcare țiței de acest tip din România.
Debitul maxim de operare este de 7.000 m³/h, ceea ce înseamnă că o navă care transportă între 80.000 și 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore. Pe lângă operațiunile de descărcare a materiei prime, Midia Marine Terminal gestionează și rampele de încărcare CF și auto de pe platformele Petromidia și Vega, dar si danele din portul Midia – danele 1-4 pentru descărcare materii prime și dana 9 pentru încărcare de produse petroliere și descărcarea de gaz petrolier lichefiat, respectiv etilenă, pentru activitățile de petrochimie. Volumul transvazărilor prin rampele de încărcare / descărcare din rafinăriile Petromidia și Vega depășește, anual, 3,5 milioane tone de carburanți și GPL.
După cum a relatat Profit.ro, anul acesta, Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, controlat de KazMunayGas, gigantul petrolier de stat al Kazahstanului, a atacat în instanța civilă și la Curtea Constituțională contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă în România prin ordonanță de urgență la finalul lui 2022, în baza unui Regulament UE din toamna aceluiași an.
Grupul Rompetrol a revenit pe pierdere anul trecut, cu un minus de 270 milioane dolari, după profitul net de 90,3 milioane dolari din 2022, iar pentru 2024 și-a bugetat pierderi de aproape 40 milioane dolari. În primul semestru al anului în curs, Rompetrol a înregistrat pierderi de 75 milioane dolari, mai mult decât duble față de perioada similară a anului trecut.
